1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Imagini dramatice la frontiera dintre Grecia şi Macedonia

Numeroşi refugiaţi au luat luni dimineaţă cu asalt frontiera greco-macedoneană, darâmând gardurile despărţitoare. Poliţia macedoneană a recurs la gaze lacrimogene pentru a-i împiedica pe migranţi să treacă graniţa.

default

Idomeni, 29 martie 2016

Agenţia ONU pentru Refugiaţi estimează că până în vara anului 2016 vor sosi în Grecia 200.000 de refugiaţi. Atena speră ca numărul migranţilor să se reducă, printre altele, prin misiunea trupelor NATO în Marea Egee. Un lucru este, însă, limpede, în Grecia va fi greu de evitat o situaţie umanitară de urgenţă.

Punctul de trecere a frontierei dintre Grecia şi Macedonia,

Idomeni

. "Deschideţi graniţele!" scandează mii de refugiaţi, 7000 - conform estimărilor. Toţi aşteaptă să treacă în Macedonia. Capacitatea centrului, de doar 2500 de persoane, este cu mult depăşită. Tensiunile sporesc. Un bărbat le vorbeşte protestatarilor: "Suntem împotriva celor care închid graniţele pentru copii, femei şi bolnavi. Le mulţumim grecilor pentru ospitalitate, dar faptul că mii de refugiaţi sunt blocaţi aici este o ruşine pentru Europa."

La sfârşitul săptămânii, graniţa a fost deschisă pentru doar câteva ore. 300 de persoane au avut şansa să treacă în Macedonia. Între timp, la centrul din Idomeni numărul refugiaţilor creşte constant.

Conform ministrului-adjunct pentru Migraţie de la Atena, Ioannis Mouzalas, în Grecia s-ar afla în prezent aproximativ 22.000 de refugiaţi. "Apreciem că, în următoarele luni, la noi se vor înregistra între 50.000 şi 70.000 de migranţi. Dacă situaţia va evolua ca până acum, aceşti oameni vor rămâne blocaţi aici. Pe de altă parte, dacă închidem graniţa credem că vor sosi din ce în ce mai puţini" a declarat Mouzalas.

Scopul declaraţiei sale este de a răspândi teama printre refugiaţi: dacă se duce vorba că graniţele din nord sunt închise, poate nu se vor mai încumeta atât de mulţi să străbată periculosul drum pe mare din Turcia spre insulele greceşti.

Graţie misiunii NATO în Marea Egee, Mouzalas speră să combată şi bandele de traficanţi. Ambarcaţiunile Alianţei Nord-Atlantice care îi vor salva de la înec pe refugiaţi ar trebui să-i transporte pe aceştia înapoi în Turcia.

Scenarii nu foarte optimiste

În opinia politologului Thanos Dokos, directorul Institutului de Cercetare "Eliamep" de la Atena, noua misiune nu va contribui semnificativ la diminuarea valului de refugiaţi: "S-ar putea să funcţioneze într-o oarecare măsură între Libia şi Italia, ţări situate la distanţă mai mare una de alta, iar bărcile care străbat această rută sunt mai mari. În această regiune, NATO ar putea juca un rol important. Dar pe Marea Egee sosesc multe ambarcaţiuni mici, supraîncărcate, iar trupele NATO nu pot face prea mult împotriva lor."

Dacă pe insulele elene vor ajunge în continuare la fel de mulţi refugiaţi, Grecia va fi depăşită de situaţie - apreciază Dokos, care mai crede că guvernul de la Atena ar fi putut fi pregătit ceva mai bine pentru asemenea situaţii. Ţara grav afectată de criză nu le poate oferi prea mult noilor sosiţi.

"Chiar dacă vom reuşi să le oferim condiţii de trai bune acestor oameni, ei tot nu vor să rămână. Scopul lor este să ajungă în Germania, Austria, Suedia. Aici nu sunt locuri de muncă, nu primesc ajutor financiar aşa că vor încerca prin orice mijloace să treacă graniţa. Situaţia s-ar putea agrava. S-ar putea ajunge chiar şi la cazuri de deces", crede Thanos Dokos.

Mulţi refugiaţi se strâng în Piaţa Victoria din Atena. De acolo încearcă să-şi organizeze călătoria mai departe. În jurul pieţei roiesc călăuzele care le promit să-i ducă în nordul Europei, pe altă rută decât cea balcanică. Prin Italia, cu feribotul. Preţurile variază între 2500 şi 3000 de euro de persoană.

Şi în portul Pireu se aflau la sfârşitul săptămânii peste 2000 de oameni. Organizaţiile umanitare i-au aprovizionat cu alimente şi apă. Au înnoptat în nişte hale uriaşe, direct pe podele. Mai ales copiii şi femeile suferă din cauza condiţiilor - spune un refugiat sirian din Alep.

Pentru a câştiga timp, autorităţile elene ţin blocate ambarcaţiunile cu refugiaţi în porturile insulelor din Marea Egee. Pe Lesbos, Chios, Kos şi alte insule au ajuns, în ultimele zile, în medie 2000 de migranţi.

Vă mai recomandăm