1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

"Imaginea bancherilor nu-i mult mai bună decât cea a traficanţilor de droguri"

Ce s-a schimbat în practicile institutelor financiare şi care este atitudinea bancherilor la aproape doi ani de la izbucnirea crizei financiare ?

default

Impozantele bănci din Frankfurt pe Main

"Dintre toate meseriile, noi, bancherii, avem cea mai proastă reputaţie. Doar prostituatele şi traficanţii de droguri ne mai depăşesc în clasamentul imaginii negative", a declarat recent un reprezentant al institutelor financiare la o dezbatere din Frankfurt. Se pare că în vremuri de criză nu ajută decât o ironie sănătoasă. Încrederea populaţiei în bănci a scăzut drastic.

"Şi cred că acest lucru s-a întâmplat pe bună dreptate, căci institutele financiare şi-au asumat prea multe riscuri şi au făcut lucruri inacceptabile. Unele dintre ele s-au descurcat însă destul de bine în condiţiile de criză", este de părere economistul Reinhard Schmidt de la Universitatea din Frankfurt.

Între autocritică şi aroganţă ridicolă

În schimb, o parte dintre liderii principalelor institute financiare au adoptat atitudini de-a dreptul ridicole. Pentru Lloyd Blankfein de la Goldman Sachs, de exemplu, băncile ar avea, nici mai mult, nici mai puţin, misiunea de a realiza voinţa lui Dumnezeu pe pământ.

Cu toate acestea, mai există şi bancheri cu un spirit autocritic:

"Una dintre consecinţele crizei este să recunoaştem că sistemul financiar este subordonat economiei, în loc să credem că este vorba de un sistem autosuficient şi să ne purtăm de parcă am fi buricul pământului sau chiar stăpânii lumii", a declarat, cu câteva săptămâni în urmă, directorul consiliului administrativ al Bursei Germane, Manfred Genz.

Business as usual ?

Cu toate acestea, băncile nu încearcă să-şi îmbunătăţească imaginea prin noi campanii, iar reprezentanţi ai acţionarilor, ca de pildă Klaus Nieding, sunt de părere că bancherii s-au rezumat la vorbe goale, în loc să treacă la fapte:

"Dacă observăm ce fel de afaceri sunt din nou pe ordinea de zi, ce discuţii se poartă despre salarii şi despre reglementarea sistemului financiar, ne dăm seama că ideea de reglementare e demonizată de majoritatea bancherilor. Cred că ar fi fost nevoie de o nouă abordare a acestor probleme. Ne putem întreba ce s-a schimbat, oare, pe termen lung în urma crizei financiare..."

Între timp, multe bănci înregistrează din nou câştiguri de miliarde şi s-au întors la principiul "business as usual" - de la Deutsche Bank din Germania până la BNP din Franţa şi Barclays din Marea Britanie. Economistul Reinhard Schmidt din Frankfurt este însă de părere că majoritatea institutelor financiare au învăţat ceva din această criză şi că şi-au îmbunătăţit sistemul de limitare a riscurilor.

Între timp, continuă dezbaterile despre posibile reglementări ale sistemului bancar, la nivel naţional şi internaţional. De pildă, la Basel se lucrează la un pachet de reguli pentru spaţiul european, menit să le ofere băncilor o rezistenţă sporită la crizele viitoare.

Autori: Mischa Erhardt / Alexandra Sora
Redactor: Cristian Ştefănescu