1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Iliescu, Ponta, Antonescu şi „haitele” Justiţiei

Ce reiese din evidenta ingerinţă în treburile justiţiei româneşti de care se fac vinovaţi preşedintele interimar, Crin Antonescu, premierul Victor Ponta, şi spiritus rector al regimului USL-ist, Ion Iliescu?

Preşedintele interimar Crin Antonescu

Preşedintele interimar Crin Antonescu

După ce s-a constatat că au existat în România localităţi care au răspuns atât de disciplinat la apelul USL încât demiterea preşedintelui suspendat Băsescu au ajuns s-o voteze 200 la sută din electoratul înscris pe liste, justiţia românească s-a activat.

Parchetul a deschis sute de dosare penale, pentru voturi multiple, pentru abuz în serviciu comis de demnitarii din guvern şi de oficiali regionali şi locali care au încercat să falsifice voturi ori să le procure prin constrângere şi contra plată.

E oare legitimă această acţiune a procurorilor?

A susţine contrariul e iresponsabil. Ce-ar mai însemna oare voturile cetăţenilor români, ce-ar mai însemna drepturile lor, dacă acuzele de fraude ce revin la fiecare scrutin derulat în România nu sunt, în fine, elucidate şi pedepsite?

Să le cerem procurorilor să accepte încălcarea legii? Şi asta tocmai într-un moment în care suspiciunile de fraudă şi probele indicând consistenţa acestor suspiciuni sunt covârşitoare?

Statul de drept românesc n-ar mai face nici cât o ceapă degerată dacă justiţia nu s-ar autosesiza şi n-ar ancheta cu maximă seriozitate şi cu maxim efort orice furt de voturi, inclusiv cel care pare să se fi produs în mod sistematic, prin ordine de sus, la referendum.

Atacurile în trombă lansate de mai marii regimului USL-ist asupra justiţiei prin intermediul ofensivei de intimidare a procurorilor care înţeleg să-şi facă datoria, demarând anchetarea prezumtivelor fraude, nu sunt însă doar iresponsabile din unghiul susţinătorilor democraţiei româneşti.

În sine şi, prin forma lor, ele sunt de asemenea şi deosebit de instructive, întrucât ne oferă măsura multor evoluţii, stagnări şi involuţii din ultimii 22 de ani.

Semnificativă, în context, e, nu în ultimul rând, identitatea poziţiilor privind anchetarea fraudelor de la un plebiscit pentru demiterea preşedintelui ales, exprimate de singurii doi preşedinţi postcomunişti care au petrecut sejururi nevalidate de alegători la Cotroceni.

Susţinuţi şi aplaudaţi de Antena 3, Ion Iliescu şi Crin Antonescu şi-au „dat mâna” înfierându-i fiecare în felul său, dar amândoi cu mânie proletară, pe magistraţii României. Preşedintele interimar a cerut Procurorului General şi preşedintelui CSM să ofere explicaţii publice în legătură cu natura anchetelor "în masă", pe care Parchetul General sau procurorii DNA le-ar desfăşura.

Ion Iliescu, fost preşedinte al României

Ion Iliescu, fost preşedinte al României

Expresia „în masă” e greu de înţeles altfel decât ca având menirea de a sugera un prezumtiv terorism politic de tipul celui comunist. Prin această sintagmă adevărul (descris de Jose Ortega y Gasset în „Revolta maselor”) se vede răsturnat. „În masă” pare să fi fost frauda, iar nu anchetele.

Cele din urmă sunt menite să apere statul de drept de lichidarea lui prin încălcarea prevederilor legale şi dispreţ faţă de lege şi justiţie. Or, dispreţ faţă de lege şi justiţie manifestă de regulă dictatorii şi masele, colectiviştii, anti-liberalii, toţi cei ce confundă democraţia liberală cu aşa-zisa „democraţie populară” de tipul dictaturilor proletariatului.

Evidenţiind că la cursurile de propagandă şi manipulare totalitară n-a chiulit, Antonescu a comparat chiar anchetele procurorilor români din 2012 cu colectivizările din anii 50. Asta da, responsabilitate prezidenţială. Asta da, luptă împotriva ingerinţei politice în treburile justiţiei.

Nu mai puţin semnificative sunt luările de poziţie ale premierului plagiator. Ex-procurorul care, deşi şi-a copiat teza de doctorat se presupune că ar cunoaşte legea nu s-a mulţumit să violeze principiile statului de drept luându-i apărarea lui Radu Măzare.

În pofida imaginilor tv probând încălcarea legii de către primarul de Constanţa, Ponta s-a repezit să le ceară, manipulator, magistraţilor să nu ancheteze „fete în bikini”. Ca şi cum costumaţia lor ar fi chestiunea investigată şi nu un foarte grav delict penal.

Succesorul lui Ion Iliescu la cârma partidului-stat a dovedit astfel şi el, odată în plus, cât de justificate sunt îngrijorările iscate deopotrivă pe pan intern şi extern cu privire la încălcarea separaţiei puterilor în României.

În ce priveşte „indignarea” afişată cu mult aplomb de predecesorul lui Ponta, Ion Iliescu, la cârma PSD, revoltă iscată de „haitele de procurori” şi de prezumtiva „esenţă fascistă” a faptelor lor, rămâne neuitată prestaţia din 1990 a ex-şefului partidului-stat. Neuitată rămâne, între altele, acuza de legionarism la adresa studenţilor anti-comunişti demonstrând paşnic, acum peste două decenii, în Piaţa Universităţii, tineri maltrataţi ori ucişi de minerii cărora Ion Iliescu avea să le mulţumească pentru barbara lor intervenţie în favoarea sa şi a regimului său neocomunist de atunci.

Că între opinia lui şi a lui Crin Antonescu nu pare să existe vreo diferenţă notabilă îi va oripila cu siguranţă pe alegătorii ce mai nutresc iluzia că PNL, formaţiunea condusă până de curând de preşedintele interimar, ar mai fi un partid de centru-dreapta. Există însă şi o veste bună. Justiţia, ultima redută în calea demolării statului de drept, pare să reziste intimidărilor şi continuă să-şi îndeplinească misiunea.