Igor Dodon, „suspendat temporar” din funcție

Curtea a stabilit că refuzul președintelui de a-și executa obligațiile constituționale de confirmare a unui ministru „constituie imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile şi justifică instituirea interimatului funcției” de către preşedintele Parlamentului sau de prim-ministru, pentru exercitarea acestei obligații constituționale a șefului statului.

Curtea Constituțională a interpretat art. 98 (6) din Legea Supremă după ce președintele Igor Dodon a refuzat în mod repetat semnarea decretului de confirmare a lui Eugen Sturza în funcția de ministru al Apărării. Acesta a fost înaintat de Guvern pentru funcția respectivă. Altfel spus, Curtea Constituțională a stabilit că președintele nu are drept de veto în numirea în funcție a unui ministru propus de premier. Adică, semnătura șefului statului pe decretul de confirmare în funcție este doar una formală.

Confuzie

Interpretarea Curții este înțeleasă diferit de politicienii și juriștii de la Chișinău. Unii susțin că din momentul publicării acestei hotărâri, președintele Igor Dodon se consideră a fi suspendat, chiar și în lipsa unei decizii a Parlamentului în acest sens. Alții susțin că hotărârea Curții doar deschide calea Parlamentului pentru a iniția procedura de suspendare. Există și o a treia percepție - aceea că Dodon este înlăturat doar din episodul vizând învestirea ministrului Apărării, nu de la exercitarea funcției în general. Adică, acum Eugen Sturza poate fi desemnat ministru al Apărării fără consimțământul lui Igor Dodon, cu semnătura șefului Legislativului (ca președinte interimar) pe decretul prezidențial. În rest, totul rămâne pe vechi - Igor Dodon, președinte.

În opinia doctorului în drept constituțional, Alexandru Arseni, prin Hotărârea sa de luni, Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcție: „Chiar Constituția prevede interimatul în articolul 135 (1-f) - adică numai Curtea Constituțională determină cazurile. Și în cazul în care Curtea însăși are această decizie - că președintele este în imposibilitate, înseamnă că tot Curtea stabilește că interimatul îi revine președintelui Parlamentului în circumstanțele respective”.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, crede că, prin Hotărârea de luni, Curtea doar a deschis calea Parlamentului pentru suspendarea lui Igor Dodon: „Curtea a constatat că acțiunile președintelui constituie o încălcare a Constituției, a jurământului - fapt ce justifică inițierea de către Parlament a procedurii de suspendare a președintelui. Asta este unica dezlegare posibilă pe termen lung a acestei situații”, a explicat Tănase.

Dodon amenință cu răzbunarea

La rândul său, Igor Dodon a declarat că hotărârea de luni a Curții nu înseamnă „suspendarea președintelui”, ci uzurparea puterii în stat. El i-a amenințat pe judecătorii Curții cu „examinarea acțiunilor lor prin prisma cadrului juridic penal”: „O să răspundeți pentru asta! După alegeri vor fi alți membri ai Curții Constituționale și veți răspunde pentru asta!”, s-a răstit Dodon. El a spus că oricum nu va ceda, iar „în calitate de comandant suprem al Forțelor Armate” nu va recunoaște ministrul Apărării care va fi numit în funcție de un președinte interimar.

Și consilierul prezidențial, Maxim Lebedinschi, a amenințat judecătorii Curții cu pușcăria. Nu este prima dată când Președinția amenință judecătorii Curții Constituționale. Săptămâna trecută, președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, s-a văzut nevoit să reacționeze. El a spus că amenințările la adresa judecătorilor Curții Constituționale sunt inadmisibile.

Plahotniuc, prim-ministru?

Liderul PL, Mihai Ghimpu, dar și unii experți independenți suspectează că în spatele hotărârii de luni a Curții Constituționale ar fi un scenariu mult mai complex, care ar urma să culmineze cu învestirea controversatului oligarh, Vlad Plahotniuc, lider PDM, în funcția de prim-ministru fără consimțământul lui Igor Dodon. „Hotărârea Curții Constitutionale vine să confirme faptul că Republica Moldova va avea un alt prim-ministru pe nume Vlad Plahotniuc”, a comentat Ghimpu.

În opinia lui Alexandru Tănase, aplicarea interpretării de luni a Curții în cazul numirii premierului ar fi posibilă, dar tot cu intervenția CC: „Cred că poate fi aplicată, dar tot prin intermediul Curții. Ar fi cu adevărat deocheat, chiar dacă e un mecanism perfect constituțional. Da, cred că este posibil de aplicat pentru orice situație în care președintele refuză să-și îndeplinească atribuțiile constituționale. Dar ar fi o încercare de trişare a sistemului”, iar un Guvern instituit astfel ar avea mari probleme de legitimitate, a declarat Tănase.

Marți, 18 octombrie, liderul PDM, Vlad Plahotniuc a respins această ipoteză. El a spus că nu râvnește la fotoliul de prim-ministru și a dat asigurări că actualul Guvern, condus de Pavel Filip, își va duce mandatul până la capăt.

Suspendat la nesfârșit?

Hotărârea de luni a Curții Constituționale conține și o prevedere ce vizează perioada suspendării președintelui în cazul sfidării deliberate a Constituției.

Potrivit acesteia, „în situația unei inacțiuni constituționale deliberate de a-și îndeplini atribuțiile, durata imposibilității nu are incidență pentru instituirea interimatului, spre deosebire de situația unei imposibilități obiective ce depășește 60 de zile, pentru care se constată vacanța funcției, în condițiile articolului 90 din Constituție”. Aceasta înseamnă, potrivit unor experți, că președintele poate rămâne suspendat o perioadă nedeterminată.