1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Ieşirea din iluzie

Cum s-a ajuns la curba dureroasă de sacrificiu propusă de preşedintele Traian Băsescu ? Cine poartă răspunderea pentru deriva statului din ultimii ani ?

default

Poate că cea mai bună explicaţie a fost dată de ministrul visteriei publice, Sebastian Vlădescu. Încurajat de intervenţia de joi a preşedintelui, ministrul a pledat la rîndul său pentru soluţia austerităţii: „Este cea mai bună schemă de ieşire din marasmul care ne paşte (...) Uitaţi-vă la curba salariilor, a inflaţiei şi a productivităţii şi vedeţi unde s-a produs ruptura. Noi nu facem decît să ajustăm la nivelul rupturii din 2007. Este o întoarcere la realitate".

Aşadar o întoarcere la realitate după un larg ocol în lumea iluziei, care a început în 2007. Dar ce s-a întîmplat atunci ?

În anii 2006 şi 2007 viaţa politică era marcată de războiul dur dintre preşedintele Traian Băsescu şi primul ministru Călin Popescu Tăriceanu. Începută excelent cu instituirea rapidă a cotei unice de impozitare, guvernarea Alianţei DA a sfîrşit prost. Iar din clipa în care acţiunea de suspendare a preşedintelui a eşuat şi Parlamentul a ieşit discreditat din această încercare, partidele perdante, PSD, PNL, UDMR şi PRM, au iniţiat o campanie de recuperare. După referendumul din 19 mai 2007, „Cei 322" , au încercat să reintre în graţiile publicului printr-o acţiune socială cu impact psihologic major. Aşa a apărut, ca din senin, ideea majorării tuturor pensiilor, cu toate că guvernul instalat în 2005 pusese în mişcare o operaţiune amplă de corectare a decalajelor. Acesta a fost începutul unei mari derive. Preşedintele Traian Băsescu s-a opus iniţial, dar apoi, de teama de nu pierde ceea ce cîştgase ca imagine publică, a cedat, iar cedările s-au succedat ulterior tot mai numeroase. Nici primul ministru Călin Popescu Tăriceanu nu acceptase uşor majorarea pensiilor, dar, odată ce se plasase într-o adversitate radicală faţă de PD, a fost nevoit să facă tot mai multe concesii social-democraţilor, asumînd măsuri sociale care contraveneau programului liberal.

Guvernul PNL, ameninţat în permanenţă cu destituirea, a construit de-a lungul întregului an 2007 şi apoi în 2008 o birocraţie tot mai mare şi tot mai bine plătită. Aparatul de stat a crescut foarte mult, după cum au crescut toate salariile din sistemul bugetar, cu argumentul economic greşit că o creştere economică ar trebui să se reflecte imediat în buzunarele tuturor cetăţenilor. Efectul a fost apoi creşterea salariilor în sistemul privat şi explozia creditelor de consum care a contribuit la uriaşa îndatorare privată a României. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, mereu extrem de prudent cu referirile politice, a explicat cauzele dezastrului, arătînd că în perioada 2007-2008, guvernul a aplicat măsuri prociciclice, ceea ce în perioadă de creştere reprezintă, în opinia specialiştilor, o orientare greşită.

În campania electorală din 2008, am asistat apoi la o furie fără precedent a promisiunilor populiste. PDL, ca să nu rămînă mai prejos, a propus o lege prin care se majorau din nou alte categorii de pensii, iar PSD a dat lovitura de graţie propunînd legea de majorare cu 50% a salariilor profesorilor. Toate grupurile politice au votat-o în Parlament, iar PDL a făcut în favoarea ei o propagandă mai activă decît înşişi social-democraţii. Totuşi guvernul Tăriceanu a avut atunci o revenire la luciditate şi a refuzat cu salutară îndrăzneală să aplice legea, deşi preşedintele Traian Băsescu, cedînd din nou ispitei electoraliste, o promulgase.

Legea aceea nu s-a aplicat niciodată, dar ea reprezintă momentul de vîrf al derapajelor populiste, care au continuat totuşi şi după ce criza mondială şi-a exercitat vizibil efectele asupra României. De-a lungul întregului an 2009, guvernul Boc, deşi pe deplin avizat şi în ciuda acordului încheiat cu FMI, a evitat să reducă cheltuielile publice de teama de a crea un dezavantaj electoral pentru candidatul PDL în alegerile prezidenţiale. Cel puţin în prima parte a anului trecut, Guvernul Boc nu a făcut decît să pună în aplicare majorarea cheltuielilor publice hotărîte în anul electoral anterior,

În complicata intrigă a politicii de la Bucureşti, Preşedintele Traian Băsescu a fost la rîndul său părtaş la toate derapajele de teama de a un pierde alegerile. De astă dată însă preşedintele, mai sigur pe el însuşi, pare să fi revenit cu hotărîre la raţiunea economică, ceea ce ar putea fi pentru România un act salutar.

Autor: Horaţiu Pepine , DW-Bucure şti
Redactor: Robert Schwartz

Vă mai recomandăm