1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Ieşirea din criză: ultima şansă?

Cancelarul german Merkel şi preşedintele francez Sarkozy vor să decidă abia la sfârşitul lui octombrie dacă şi cum vor sprijini băncile europene, aflate în faţa unei noi crize. S-ar putea să fie prea târziu.

default

Merkel şi Sarkozy anunţă soluţia abia la sfârşitul lunii

De mai multe săptămâni, FMI şi alţi experţi avertizează cu privire la un scenariu de groază, pe care politicienii din Europa refuză să îl accepte, dar care nu mai poate fi ignorat: noua criză bancară. Situaţia băncilor europene este mai proastă decât imediat după falimentul Lehmann Brothers în 2008.

Cancelarul Merkel şi alţi lideri au admis însă doar pas cu pas că băncile din Grecia, Spania, Italia, Franţa şi poate chiar Germania vor avea nevoie de noi ajutoare financiare de la stat. E vorba de bani mulţi, de care e nevoie imediat.

Băncile au investit masiv în obligaţiuni de stat, bani pe care s-ar putea să nu-i mai recupereze. Doar îngrijorarea că reeşalonarea datoriilor Greciei va provoca sistemului bancar pierderi amare face ca această criză să se adâncească.

Prima victimă a fost banca belgiano-franceză Dexia, care a fost salvată a doua oară cu bani de la stat şi care va fi despărţită în unităţile componente. Băncile nu-şi mai împrumută una alteia bani, din lipsă de încredere. BCE şi alte instituţii monetare centrale sar în ajutor, împrumută băncile, ca să nu permită prăbuşirea sistemului. Acest joc nu poate ţine mai mult decât câteva săptămâni, poate chiar zile, după cum avertizează experţii.

Şeful Băncii Mondiale, Robert Zoellick, are din păcate dreptate atunci când avertizează că liderii europeni nu au o strategie concretă de ieşire din criză, şi nu fac decât să amâne deznodământul, prin programe de salvare fantasmagorice. Zoellick nu a spus însă că nici în America lucrurile nu stau altfel. Acolo, Federal Reserve printează în continuare bani noi, nu se ştie cu ce urmări.

Soluţii întârziate

Anunţul făcut de Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy după întâlnirea de duminică de la Berlin, că vor prezenta abia la sfârşitul lunii o soluţionare a crizei bancare, este un joc riscant. Merkel vrea ca o parte din datoriile Greciei să fie şterse şi are nevoie în acest sens de aprobarea Franţei.

Angela Merkel und Nicolas Sarkozy in Berlin

Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy la Berlin

Sarkozy acceptă doar cu condiţia ca băncile franceze afectate să fie salvate din fondul de urgenţă creat de UE. Berlinul nu ar vrea însă ca banii contribuabililor germani să fie irosiţi pentru repararea greşelilor făcute de managerii bancari francezi.

Nu mai este însă timp pentru astfel de discuţii de principiu. Trebuie luate decizii. Abordarea doamnei Merkel, potrivit căreia băncile ar trebui să încerce să facă singure rost de bani prin împrumuturi din piaţă, este aventuroasă şi greu de aplicat. Dacă băncile ar fi capabile de aşa ceva, nu ar fi în criză.

Ca lider al celei mai puternice economii europene, Angela Merkel are acum şansa să facă un pas curajos înainte şi să ajute la stabilizarea sistemului bancar şi a economiilor europene. În acelaşi timp, ea trebuie să le explice alegătorilor şi contribuabililor germani că această decizie este una costisitoare şi că va duce la noi datorii de stat.

Agenţiile de rating au diminuat ratingurile de ţară ale Italiei şi Spaniei, pentru că sunt de părere că salvarea sistemelor bancare din cele două state va slăbi şi mai mult bonitatea lor.

Pentru Belgia este foarte posibil un gest similar din partea agenţiilor. În funcţie de amploarea datoriilor greceşti reeşalonate şi de sumele investite în salvarea băncilor, este ameninţat şi ratingul perfect al Germaniei, AAA.

Superteaser NO FLASH EU Euro EZB will Staatsanleihen ankaufen

Şi BCE are nevoie de recapitalizare

Este clar şi că BCE, care deţine cote foarte mari din obligaţiunile emise de Atena, va avea nevoie în curând de capital proaspăt, dacă datoriile statului elen vor fi anulate. BCE va prelua pierderile, care vor fi suportate însă de cei 27 de acţionari - ţările UE. Germania deţine 19% din aceste sume în valoare de miliarde de euro. Banca pentru Reconstrucţie trebuie de asemenea să accepte pierderi.

Realitatea dictează ce e de făcut: trebuie evitată prăbuşirea, ceea ce înseamnă reformarea masivă a sectorului bancar. O şansă în acest sens a fost ratată după falimentul Lehmann Brothers. Acum trebuie fructificată.

Sectorul băncilor de investiţii este prea mare, atât în Europa cât şi în întreaga lume. Restructurarea lui în limite sănătoase este imposibil de evitat în anii următori. Deocamdată trebuie învinsă criza actuală. Summitul UE din 23 octombrie este poate o ultimă şansă în acest sens.

Autor: Bernd Riegert/os
Redactor: Ioachim Alexandru 

Vă mai recomandăm