1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Idomeni şi efectul de domino

Jannis Papadimitriou/ vd26 februarie 2016

La punctul de trecere a frontierei de la Idomeni (Grecia), mii de migranţi aşteaptă să îşi continue călătoria. Jannis Papadimitriou are detalii de la faţa locului.

https://p.dw.com/p/1I2of
Centru de refugiaţi la IdomeniImagine: DW/G. Papadimitriou

Javad este supărat și epuizat. Totuşi vrea să lupte în continuare pentru visul său: o viață demnă în Germania. Tânărul a plătit deja 4000 de dolari unei călăuze pentru a putea pleca din Afganistan. Acum, pentru ruta de aproximativ 100 de km, de la Salonic către orașul de frontieră Idomeni, i s-au cerut 500 de euro, acuză Javad. Prin urmare, bărbatul trăieşte acum în noroi sau în corturi aglomerate, instalate la punctul de trecere a frontierei cu Macedonia.

În ultimele zile, sute de conaționali ai săi au fost urcaţi în autocare şi trimişi înapoi la Atena. Cel mai probabil este doar o chestiune de timp până când inclusiv Javad va fi determinat să se întoarcă. După ce Serbia și-a închis granițele pentru refugiații din Afganistan, nici ţara vecină, Macedonia, nu mai permite intrarea în ţară a cetățenilor afgani.

4000 de dolari pentru o viaţă nouă

"Dintr-o dată pe nimeni nu mai interesează ce se întâmplă cu noi afganii", s-a plâns Javad în faţa microfonului DW. "Nimănui nu-i pasă de copiii noștri atunci când sunt bolnavi. Atenţia se îndreaptă cu precădere către refugiaţii din Siria. Nu e corect, suntem oameni şi noi. Şi în ţara noastră este război. Crezi că aş fi plătit 4000 de dolari doar pentru a mă afla în treabă, dacă viața mea nu ar fi fost în pericol?"

Stella Nanou, purtătoarea de cuvânt a misiunii ONU pentru Refugiați în Grecia, spune că nu poate înțelege de ce refugiaților afgani le este interzisă trecerea graniţei doar din cauza naționalității lor. "Se pare că statele membre ale UE doresc să preia numai solicitanții de azil din țările cu o rată de recunoaștere medie de peste 75 la sută, aşa cum este cazul oamenilor din Siria, Eritreea și Irak. Afganii au însă o rată de recunoaştere de cel puţin 70%, cea mai este foarte mult", este de părere Nanou.

Griechenland Mazedonien Flüchtlinge bei Idomeni
Refugiaţi în Grecia, la graniţa cu MacedoniaImagine: Getty Images/AFP/S. Mitrolidis

În timpul interviului acordat la faţa locului, lângă containerele ONU din Idomeni, mulţi oameni i-au cerut sfaturi lui Nanou. Un palestinian din Siria a fost curios să afle, dacă îşi poate alege liber ţara de destinaţie. Nanou i-a atras atenţia că acest lucru nu este posibil, dar există anumite criterii pe baza cărora se poate lua o decizie care să-i fie favorabilă. De pildă, dacă stăpâneşte bine limba ţării în care doreşte să ajungă sau dacă are rude acolo.

Vânt rece dinspre nord

La Idomeni plouă şi este foarte frig. În centrele de refugiați persistă un miros greu, de ploaie, lemn ars și urină. Angajații organizațiilor de refugiați lucrează fără încetare. Distribuie corturi și produse alimentare, curăţă toaletele, aduc nou-veniți pentru consultare medicală, etc.

De fapt, centrul de aici a fost conceput ca un adăpost temporar, dar nevoile sunt în creștere. Corturile mari ale ONU pot găzdui până la două mii de persoane. La acestea se adaugă multe alte corturi mai mici, amplasate în aer liber, pe câmp. După apusul soarelui, temperatura scade sub zero, iar dinspre nord suflă un vânt de gheaţă direct spre corturi.

Cu toate acestea, Safwat estif din Alep îşi face curaj. "Aici suntem cel puţin în siguranță, am scăpat de războiul din Siria și nu mă plâng, în ciuda condiţiilor grele", a spus bărbatul într-o discuţie cu DW. Cu toate acestea, el e furios şi se simte neputincios. Safwat a plătit 700 de dolari pentru trecerea din Turcia în Grecia, iar ultimii 25 de km până la Idomeni i-a parcurs pe jos. De ce a rămas blocat tocmai în acest oraș, nu poate să înțeleagă. "Avem numere de așteptare. S-a ajuns la grupa cu numărul 62. Grupa mea are numărul 88. Trecerea frontierei poate dura foarte mult", spune tânărul în vârstă de 28 de ani.

Griechenland Idomeni Flüchtlingslager
Imagine: Dimitris Tosidis

Ceea ce sirianul ar putea să nu ştie este că, din moment ce Austria a introdus o limită zilnică maximă pentru refugiați, țările vecine din Europa de Sud-Est au decis, de asemenea, să impună restricţii la frontieră. Chiar şi refugiații de război din Siria pot trece granița către Macedonia doar în grupuri mici și numai în cazul în care țara vecină, Serbia, îşi deschide graniţele pentru un grup mai mic sau mare de refugiați. Un efect de domino nedorit pe ruta balcanică - din Turcia prin Grecia către Ungaria și apoi mai departe spre nordul Europei.