Homosexualitatea unui diplomat-şef acuzat de „nepotism” – una din temele de căpătâi ale editorialiştilor occidentali

În fine, analiştii se opresc asupra simulacrului de alegeri organizate de tiranicul regim birman, după ce junta militară de la Rangoon a adoptat o nouă lege electorală, menită s-o excludă de la scrutin pe principala ei victimă, laureata premiului Nobel pentru Pace, Aung Saan Suu Kyi.

Ziarul londonez The Independent explică raţiunea acestei noi legi, având drept scop să anuleze „dreptul electoral pasiv al membrilor opoziţiei” (democratice) birmane. Junta militară, mai notează cotidianul, „vrea să rămână la putere şi nu va admite nimic ce i-ar putea periclita poziţia”.

Ziarul de stânga de la Londra evaluează posibilele reacţii ale comunităţii internaţionale şi crede că Naţiunile Unite ar face bine să renunţe la sancţiuni şi la izolarea totală a tiranicului regim, întrucât embargoul n-ar fi avut „nici un efect”. Concomitent, gazeta recomandă continuarea dialogului cu potentaţii, chiar dacă proiectatele alegeri nu vor constitui decât o „pură escrocherie”.

În răstimp, alţi comentatori de stânga apuseni favorizează ideea de sancţiuni americane împotriva statului evreu. Elveţianul Neue Zuercher Zeitung deplânge ceea ce afirmă a fi „aparent irepresibila perpetuare a politicii israeliene de desarabizare” a Ierusalimului răsăritean, politică de pe urma căreia ar profita până la urmă doar extremiştii palestinieni, arabi şi musulmani. De aceeaşi părere este şi ziarul francez Dernieres Nouvelles d’ Alsace.

Simultan, Suedeutsche Zeitung din München îl critică vehement pe liderul palestinienilor consideraţi moderaţi, afirmând că preşedintele Mahmud Abbas s-ar fi prefăcut „într-o glumă”, întrucât e lipsit de orice putere şi va continua să-şi revoce propriile decizii de boicot al negocierilor cu israelienii, spre a face pe plac americanilor care-l susţin.

Spaţii ample continuă să se aloce scurgerii unui an de la amocul de la Winnenden, deciziei parlamentului suedez de a califica masacrarea minorităţii armene din imperiul otoman drept genocid, precum şi vieţii de familie a ministrului de externe german, Westerwelle, acuzat de corupţie pentru că şi-a luat partenerul în călătorii externe.

Deşi ziar de stânga, Suedeutsche Zeitung îi ia apărarea şi subliniază că toţi demnitarii politici aflaţi în vizite externe sunt însoţiţi de oameni de afaceri, întrucât promovarea intereselor economice reprezintă un factor cheie în astfel de turnee. Nu homosexualitatea lui ar constitui fondul criticilor care îl confruntă, ci faptul că liberalii, al căror lider este Westerwelle, şi-au pierdut susţinerea în cadrul coaliţiei guvernamentale, afirmă Hannoversche Allgemeine Zeitung.

Mai toate marile ziare occidentale abordează de asemenea frământările elene şi paralizia indusă Greciei de sindicate şi de greva lor generală, iscată în semn de protest împotriva planurilor de austeritate ale cabinetului. În fine, multă cerneală continuă să curgă pe tema abuzurilor sexuale comise asupra copiiilor încredinţaţi internatelor, şcolilor şi altor instituţii ale Bisericii Romano-Catolice.

Un ziar francez (Vosges Matin) se felicită că victimele au ajuns în fine să se facă auzite, iar cultura tăcerii de plumb a putut fi distrusă. Dar, la Budapesta, Nepszabadsag relevă că problema o constituie sistemul, conform căruia apărarea sutanei deţinea prioritate absolută, iar tăcerea putea fi cumpărată. Ziarul se întreabă dacă, după ce-i va condamna pe făptaşi, Papa va reuşi oare să schimbe sistemul.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Ovidiu Suciu