1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Holocaustul, România, SUA şi cazul Negele

Centrul Simon Wiesentahl a reliefat recent că România este una din ţările în care s-a făcut extrem de puţin în vederea traducerii în justiţie a criminalilor de război şi împotriva umanităţii care au participat la exterminarea în Holocaust a evreilor, în timpul celui de-al doilea război mondial. Ieri, agenţiile de presă au reluat ştirea anunţînd că un cetăţean român de origine germană, devenit cetăţean american, urmează să fie expulzat din SUA fiind găsit vinovat de participarea la Holocaust.

Deţinuţii lagărului de concentrare nazist de la Buchenwald

Deţinuţii lagărului de concentrare nazist de la Buchenwald

Lung este braţul dreptăţii. Uneori, exasperant de lung. Pe moment, braţul dreptăţii pare să-l fi ajuns din urmă pe un cetăţean român de origine germană. Verdictul unei curţi de apel americane a menţinut decizia adoptată anul trecut în vederea expulzării din SUA a lui Michael Negele, acuzat de crime împotriva umanităţii comise în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale. Salutată de ministerul american al justiţiei, sentinţa, a spus purtătorul său de cuvânt, Brian Sierra, consolidează ”opinia noastră, că Michael Negele nu trebuie să se bucure de privilegiul de a trăi aici, în SUA". Şi procurorul general adjunct american, Christopher Wray a elogiat decizia Curţii de apel. Potrivit lui, "verdictul lansează un apel puternic, semnalizînd eventualilor criminali împotriva umanităţii că nu vor scăpa de justiţie, indiferent cît de departe fug oric cît timp reueşesc să evite detectarea. Nu e clar deocamdată dacă Negele va face apel la Curtea Supremă pentru a împiedica expulzarea sa.

Conform autorităţilor americane, Michale Negele a făcut parte din batalioanele SS "Cap de mort", în subordinea cărora s-au plasat lagărele de concentrare naziste. Negele a funcţionat ca gardian al lagărului nazist de la Sachsenhausen, de lângă Berlin precum şi la cel de la Theresienstadt, din Cehoslovacia. "In calitatea sa de gardian (SS-ist), Negele i-a ajutat pe nazişti să schinguiască şi să asasineze nenumărate victime nevinovate”, a precizat directorul departamentului de investigaţii speciale al ministerului american al justiţiei, Eli Rosenbaum, care a subliniat că "rapida lui îndepărtare de pe teritoriul american rămîne o prioritate".

Conform legii americane din 1978, de relegarea din SUA e pasibil orice imigrant devenit cetăţean american, care a participat la acte de persecuţie naziste. In faţa tribunalului, avocatul lui Negele, Warren Hoff, afirmase că, "neparticipînd la atrocităţi, clientul său n-ar trebui expulzat". Curtea, alcătuită din trei judecători, a respins această opinie. "Păzind perimetrul unui lagăr de concentrare cu un cîine antrenat spre a împiedica fuga prizonierilor de pericolul mortal în care se aflau, Negele a contribuit la persecuţiile practicate în aceste locuri", au precizat judecătorii.

Ca etnic german născut în România, Negele intrase în SUA în 1950 cu o viză germană, devenind cetăţean american cinci ani mai târziu. In 1999 i s-a revocat cetăţenia americană, procedurile de expulzare fiind demarate doi ani mai târziu.

De la crearea departamentului american de investigaţii speciale, în 1979, 72 de indivizi suspectaţi de complicitate cu nazismul şi-au pierdut cetăţenia americană, aproape 60 dintre ei fiind expulzaţi, a relevat în context Melissa Radler, corespondenta ziarului israelian Jerusalem Post.

Câteva cazuri au devenit extrem de notorii. Printre ele, dosarul episcopului legionar al Bisericii Ortodoxe americane, Viorel Valerian Trifa, deposedat de cetăţenia sa americană şi expulzat în urma unui lung proces. In 1980, un film de investigaţie intitulat "Escape from Justice", (Fuga de Justiţie), devoala rolul lui Trifa în atrocităţile legionare comise împotriva evreilor români înauinte ca Trifa să facă o strălucită carieră ca ierarh al Bisericii Ortodoxe americane. Acelaşi film îl punea în cauză pe românul Nicolae Malaksa, în calitatea sa de complice la aceste crime.

Intre criminalii de război sau împotriva umanităţii trăind bine mersi în SUA figurau, în acelaşi film, între alţii, Andrea Artugovici, fostul ministru croat al justiţiei, Fiodor Fiodorenko, fost gardian al lagărului de exterminare de la Treblinka, Hermine Ryan Braunsteiner, gardiană a lagărului de exterminare de la Maidanek, precum şi criminalul de război leton Edgar Laipenieks.

Faimoase au devenit în anii postbelici nu doar capturarea în Argentina şi apoi judecarea în Israel a lui Adolf Eichmann, care a coordonat operaţiunile naziste de lichidare a populaţiei evreişti din Europa, ci şi cazul ucraineanului Ivan Demianiuk, extrădat la rîndul său din SUA şi judecat de statul evreu.

In ultimele luni s-au intensificat eforturile organizaţiilor evreieşti de a determina autorităţile de la Bucureşti să-i depisteze pe criminalii români care au participat între altele la masacarrea populaţiei evreieşti a Iaşului, în pogromul declanşat de regimul Antonescu în capitala Moldovei la 29 iunie 1941. Aproximativ 12 mii de oameni complet nevinovaţi, bărbaţi, femei şi copii ieşeni au fost asasinaţi atunci, fiind împuşcaţi, sau măcelăriţi bestial pe străzi, la sediul chesturii ieşene, precum şi în trenurile morţii, în speţă în vagoanele de vite menite exterminării evreilor, prin sufocare sau lipsă de apă şi hrană.

  • Data 03.06.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1g9
  • Data 03.06.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1g9