1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Holocaustul şi Srebrenica sirienilor

Despre două subiecte conexe, asociate geografic şi nu doar, sunt pline ziarele germane de miercuri: vizita preşedintelui german Joachim Gauck în Israel şi situaţia gravă din Siria.

default

Joachim Gauck, primit în Israel de omologul Shimon Peres

În centrul atenţiei se află vizita la memorialul Holocaustului, Yad Vashem, de lângă Ierusalim, a preşedintelui Germaniei, Joachim Gauck, şi relaţiile germano-israeliene în actualul context global. O atenţie egală atribuie editorialiştii şi posibilităţii eliminării manu militari a sângerosului regim de la Damasc.

Die Welt abordează, pe larg, ambele teme. Ziarul berlinez evocă „Srebrenica sirienilor”, scriind despre posibilele urmări politice decisive, pe plan internaţional, ale masacrului comis în oraşul sirian Hula de trupele dictatorului Bashar el Assad. E vorba, în esenţă, de ţintuirea diplomatică la stâlpul infamiei a regimului Assad după măcelărirea în acest oraş a o sută de oameni, în marea lor majoritate femei şi copii.

Dată fiind gravitatea crimelor comise de oamenii lui Bashar el Assad, mulţi comentatori resimt expulzările de diplomaţi sirieni ca pe „un gest al neputinţei”, după cum se exprimă Mitteldeutsche Zeitung.

Die Welt mai crede într-o soluţie yemenită a litigiului sirian şi afirmă că planul de pace al lui Kofi Annnan, implicând un azil politic pentru dictator după retragerea sa de la putere, ar mai putea funcţiona. Dar cei mai mulţi observatori nu-şi ascund scepticismul.

Süddeutsche Zeitung, bunăoară, deplânge lipsa totală de eficienţă a sancţiunilor şi în genere a tuturor eforturilor de rezolvare pe cale paşnică şi diplomatică a conflictului sirian.

Nu puţini observatori cer, ca atare, o replică mai hotărâtă, inclusiv una armată, a Comunităţii Internaţionale şi trimit, precum ediţia online a săptămânalului german Die Zeit, la declaraţia rostită în acest sens de noul preşedinte al Franţei, Francois Hollande.

Mai puţini sunt analiştii care să atragă atenţia asupra gratuităţii acestui ipotetic demers cerut de noul lider parizian. Fiindcă Hollande condiţionează o intervenţie în Siria de acordul Naţiunilor Unite ştiind bine că Rusia şi China nu vor admite în ruptul capului ca organizaţia mondială, în al cărei for suprem deţin un drept de veto, s-o gireze.

Or, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost înfiinţată tocmai pentru a se evita repetarea genocidului nazist căruia i-au căzut victimă şase milioane de evrei europeni în timpul celui de-al doilea război mondial.

Ediţiile scrise şi online ale ziarelor germane comentează, pe larg, vizita preşedintelui Republicii Federale la memorialul Holocaustului de la Yad Vashem, precum şi relaţiile germano-israeliene.

Declaraţiile făcute în Israel de şeful statului german au iscat nu puţine ecouri pozitive. Rhein-Neckar Zeitung elogiază capacitatea intuitivă a lui Joachim Gauck şi trimite la amărăciunea produsă de nefastul poem anti-israelian al lui Günter Grass, care continuă să umbrească relaţiile bilaterale.

Pe de altă parte abundă, în presa germană, şi referirile critice la adresa statului evreu şi a guvernului său. Westfälische Nachrichten scoate în evidenţă ceea ce afirmă a fi deosebirile dintre cele două naţiuni: „Germania e post-naţională, post-religioasă post-militară, în timp ce Israelul e, dimpotrivă, o ţară în care armata, religia şi patriotismul marchează puternic viaţa cotidiană. În timp ce lecţia Holocaustului e pentru germani, ca războiul să nu mai fie în veci posibil, pentru israelieni este să nu mai fie, vreodată, victime”.

Donaukurier şi alte ziare înfierează „colonizările evreieşti” şi prezumtiva „oprimare a palestinienilor”. La polul opus al opiniilor, Die Welt, un ziar prin tradiţie pro-israelian, regretă îndepărtarea preşedintelui Gauck de poziţia clară adoptată nu de mult de cancelarul Angela Merkel, pentru care „dreptul la existenţă al statului evreu e parte a raţiunii de stat a Germaniei”.