1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Holocaustul şi genocidul asupra romilor

Exterminarea romilor de către nazişti a fost comemorată duminică în cadrul unei ceremonii desfăşurate la ministerul german de externe. Cu acest prilej preşedintele Germaniei, Johannes Rau a criticat vehement uitarea şi negarea genocidului comis împotriva romilor

Romani Rose, preşedintele Consiliului Central al Sinti si Roma din Germania într-o acţiune, duminică, de promovare a strângerii de semnături în favoarea construcţiei la Berlin a monumentului naţional al Holocaustului dedicat romilor exterminaţi

Romani Rose, preşedintele Consiliului Central al Sinti si Roma din Germania într-o acţiune, duminică, de promovare a strângerii de semnături în favoarea construcţiei la Berlin a monumentului naţional al Holocaustului dedicat romilor exterminaţi

La 16 mai 1944, deci acum 60 de ani mii de prizonieri ai aşa-numitului lagăr al ţiganilor din Auschwitz-Birkenau s-au revoltat, încercînd să se opună iminentei aplicări a ordinului exterminării lor. Cu pietre şi uneltele pe care le aveau asupra lor s-au opus asasinatului în masă. Naziştii deportaseră la Auschwitz nu doar un milion şi jumătate de evrei din toată Europa, ci şi 23.000 de mii de ”ţigani”. Incepînd din 1942, fuseseră aduşi cu forţa în lagăr romi şi membrii altor grupuri etnice înrudite provenind din 11 ţări ale bătrânului continent.

Ceremonia derulată duminică la sediul ministerului german de externe în prezenţa preşedintelui Germaniei, Rau, şi a liderului Consiliului Central al Romilor şi grupului Sinti din Republica Federală, Romani Rose, precum şi a altor circa 700 de oaspeţi a comemorat tragedia provocată de nazişti care s-a abătut asupra acestor oameni. La manifestare au luat parte, pe lîngă şeful diplomaţiei germane, Joschka Fischer, şi fostul său omolog polonez Wladislav Bartoşevski, el însuşi supravieţuitor al lagărului de concentrare de la Auschwitz.

Rau a condamnat cu maximă asprime refularea, negarea şi minimalizarea genocidului comis asupra romilor. Preşedintele Consiliului Central al Romilor a amintit că, în lunga istorie a persecuţiilor îndurate de minoritatea pe care o reprezintă, răscoala de la 16 mai 1944 ocupă un loc aparte. In acea zi, nu mai puţin de 6.000 de deţinuţi din secţiunea B2E a lagărului de la Auschwitz au refuzat să dea curs ordinului de a se urca în camioanele pregătite de gardienii germani spre a-i transporta pe prizonieri în camerele de gazare. Cu arme imporvizate din sculele aflate la dispoziţia lor, romii au rămas în barăci, determinîndu-i astfel pe ss-işti să întrerupă acţiunea plănuită. Ulterior, 3.000 dintre ei, consideraţi "apţi de muncă", au fost trimişi în alte lagăre. Unii dintre ei au supravieţuit. Cealaltă jumătate a grupului, compusă în special din mame, copii şi bătrâni a fost exterminată în ciuda rezistenţei.

De această dată, comemorarea de la 16 mai a vizat pentru prima dată, potrivit lui Rose, nu doar asasinarea în masă, ci şi "curajul disperat cu care victimele şi-au sfidat călăii". Prilej nimerit pentru reiterarea unei mai vechi revendicări a liderului romilor din Germania: "Solicităm ca edificarea proiectatului monument dedicat romilor asasinaţi de nazişti în Europa, monument ce urmează să fie ridicat în perimetrul situat între Poarta Brandenburg şi Reichstag, la Berlin să nu mai fie amânată", a spus Rose.

Şeful statului german s-a adresat la rîndul său supravieţuitorilor de la 16 mai 44. ”V-aţi împotrivit barbariei, în cea mai întunecată epocă a Germaniei. Prin revolta dumneavoastră aţi protejat intangibilitatea demnităţii umane, binemeritînd respectul nostru,iar atitudinea dumneavoastră curajoasă ar trebui să obţină o mult mai mare notorietate decât cea de care se bucură în prezent”, a subliniat preşedintele Germaniei. Ca şi ministrul său de externe, Johannes Rau a admis că genocidul săvîrşit asupra celor pe care naziştii îi numeau ţigani a fost prea multă vreme dat uitării, negat sau muşamalizat.

Din 1997 centrul cultural şi de documentare din Heidelberg a început să contracareze această tendinţă. Totuşi, ce-i 8,5 milioane de romi din Europa continuă să fie astăzi minoritatea europeană cea mai discriminată. Mulţi dintre ei trăiesc într-o serie întreagă de ţări ale continentului în condiţii dintre cele mai grele. Nu puţini dintre ei se zbat în mizeri. Iar în anumite zone sunt supuşi încă unei prigoane făţişe. Un motiv pentru şeful statului german de a avertiza odată în plus: "Dacă e să împiedicăm repetarea acestor fapte de neconceput, avem datoria de a impune peste tot în lume, în viaţa cotidiană, convieţuirea într-un spirit de respect reciproc a oamenilor celor mai diverse obârşii, cu cele mai diverse religii sau tradiţii. Haideţi să începem să desfiinţăm împreună prejudecăţile şi insecuritatea care încearcă încă atît de frecvent să torpileze realizarea acestui ţel”, a mai cerut Rau, textual.

  • Data 17.05.2004
  • Autoare/Autor Gabriele Heuser/Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1gY
  • Data 17.05.2004
  • Autoare/Autor Gabriele Heuser/Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1gY