1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Haosul cârnaţilor şi alegerile degeaba

Greva generală din România scoate timid capul prin presa germanofonă. Portalul FinanzNachrichten.de notează că acţiunea celor 800.000 de angajaţi din sectorul public a închis o bună parte din servicii, şcoli şi spitale.

default

Protestul de stradă anunţat pentru miercuri se doreşte cel mai amplu din istoria României. Este, de fapt, una şi aceeaşi ştire care, de altfel, a circulat şi în alte publicaţii europene, cum ar fi L'Express-ul parizian sau Kleine Zeitung, care apare la Viena.

O altă notiţă dedicată României a apărut în TopAgrarOnline: un antreprenor român, cunoscut actor al scenei alimentare locale, vorbeşte despre haosul generalizat din piaţa cârnaţilor, dominată de producţia subterană. Or, explică Sorin Minea, spre deosebire de producătorii oficiali, care au investit conform standardelor comunitare, marfa care domină piaţa se vinde nu doar la preţuri mici dar şi într-o calitate periculoasă.

De singurătatea libertarianului Vaclav Klaus se ocupă Neue Zürcher Zeitung. E drept că preşedintele ceh nu este singurul obstacol pe care Tratatul de la Lisabona îl mai are de trecut - asemeni lui Klaus, nici omologul său polonez, Lech Kaczinski, nu a ratificat documentul crucial pentru viiitorul Europei. Însă, observă ziarul elveţian, este de mirare că blocajul apare tocmai acolo unde nevoia de Europa a fost mai puternică, într-un trecut nu foarte îndepărtat. Încăpăţânarea lui Klaus dăunează chiar propriei sale ţări, mai scrie Neue Zürcher Zeitung, care-şi permite să ofere şi o ieşire din impas: "Dacă preşedintele nu poate accepta situaţia, soluţia ar fi să demisioneze".

Încă o temă europeană şi o altă pildă venită să demonstreze disfuncţionalităţile europene: protestul lăptarilor, observă Dresdner Neueste Nachrichten, probează dificultatea cu care vârfurile europene găsesc o portiţă spre o adevărată comunitate. Şi, tocmai pentru că nu ştiu cum să opereze în asemenea situaţii, liderii europeni prezenţi la "summitul laptelui" au optat pentru "mesaje de consistenţa untului".

Preşedintele Germaniei, Horst Köhler, fost şef al Fondului Monetar Internaţional, a cerut sindicatelor să-şi facă auzite vocile în negocierile la nivel înalt în jurul noilor politici financiare. În opinia acestuia, tradusă de Neue Osnabrücker Zeitung, revenirea băncilor la cifre pozitive nu trebuie să atragă după sine stingerea dezbaterii despre nevoia unor noi reglementări ale pieţei financiare. Nu a fost, însă, numai un mesaj către sindicate ci şi unul adresat noii coaliţii conservator-liberale de la Berlin, punctează Tageszeitung.

Majoritatea publicaţiilor apărute în această dimineaţă alocă spaţii ample "vechii noi" conduceri de la Atena. "Grecia are nevoie de un Hercule. Este noul premier omul potrivit?", se întreabă Süddeutsche Zeitung. Întrebarea este susţinută de o analiză apărută în Frankfurter Allgemeine şi care porneşte, aşijderea, de la o întrebare: "Ce fel de stat este acesta, pe care Europa îl alimentează, sistematic, de un sfert de veac?"

Grecia chiar este unul dintre cei mai mari consumatori de fonduri europene. Promisiunea de a schimba ţara în bine vine de la partidul fondat de Andreas Papandreu şi condus, acum, de fiul acestuia, Jorgos. Or, tocmai acest partid - PASOK - a facilitat, în vremea tatălui Andreas, ascensiunea clientelismului, în Grecia. Fiul Jorgos a şi acceptat, de altfel, că va putea schimba în bine ţara abia după ce va fi reuşit să provoace această schimbare în interiorul socialismului elen - ceea ce l-a şi lăsat uşor descoperit în faţa unei furtuni interne, în propriul partid. În campania electorală însă, s-a făcut vizibil un Jorgos Papandreu mai degrabă puţin dispus să scuture din temelii influentele sindicate şi grupurile de interese. Dacă nu-şi va face repede curajul, odată cu instalarea la putere, va sfârşi asemeni predecesorilor săi, conchide Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Şi înapoi la Süddeutsche, pentru un diagnostic prea dureros, venind dinspre Peninsula Balcanică: scriitoarea elenă Dyonisis Charitopoulos afirmă, într-un interviu acordat publicaţiei müncheneze, că este inutil să mai şi votezi, într-o lume în care eşti lipsit de putere în faţa corupţiei şi a clanurilor. Pentru Charitopoulos, victoria noilor stăpâni ai jocurilor de la Atena este ca succesul la cărţi al unui vecin pe care, acum, îl sărbătoreşte, zgomotos, toată familia; după zgomotul familiilor din media elenă, e limpede că cei care au câştigat alegerile au pus mâna pe un pot generos. Înainte vreme mai exista o speranţă dar, completează scriitoarea, acele vremuri au apus.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Rodica Binder