1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Haos la înregistrarea refugiaților

Atacatorul de la Paris era înregistrat numai în Germania cu patru identități diferite. Solicitase azil în mai multe țări europene. Nu și-a dat nimeni seama. Cum de a fost posibil?

Autoritățile își imaginează următorul scenariu: "Un străin, care caută în Germania să scape de persecuție, trebuie să se înregistreze ca solicitant de azil. Pentru asta trebuie să se prezinte personal la unul din centrele de preluare. În faza următoare, poate să depună cererea de azil". Acestea sunt regulile Agenției Federale pentru Migrație și Refugiați, BAMF. Este însă numai pură teorie. În toamnă, zilnic peste 10.000 de oameni au trecut granița necontrolați, în perioadele de vârf, iar în prezent trec în fiecare zi granița mai multe mii.

În aceste condiții, Poliția Federală a putut să înregistreze numai 10 până la 20 la sută din trecerile nepermise, declară Jörg Radek, vice-președintele Sindicatului Poliției (GdP). Nici nu poate fi vorba despre controalele trecerilor peste granița naturală.

Mulți refugiați apar abia după ce au trecut granița, se îndreaptă către un oraș la alegere, înregistrându-se abia apoi oficial la biroul pentru străini. Rare sunt cazurile în care nu se înregistrează deloc. Pentru că dacă nu se află în evidența autorităților, nu primesc ajutoare materiale și nici nu pot să-și înceapă procesul de solicitare a azilului. Iar fără dreptul de azil, nu pot rămâne în Germania.

Dar până la depunerea cererii de azil, nu este exclusă "înregistrarea în mai multe locuri", spune pentru DW Mehmet Ata, purtător de cuvânt al BAMF.

Atentatorul de la Paris, împușcat de poliție, a avut mai multe identități

Atentatorul de la Paris, împușcat de poliție, a avut mai multe identități

Pro Asyl: "Un mister"

Conform BAMF, dacă un solicitant de azil se înregistrează la un centru de primire, "datele personale sunt comparate cu cele ale refugiaților din baza de date a BAMF și a Oficiului Central pentru Străini”. Oficiul Federal de Criminalistică (BKA) verifică în plus amprentele digitale. Acestea sunt apoi comparate cu cele din băncile de date europene. ”BAMF poate, în acest fel, să descopere dacă persoana respectivă a depus mai multe cereri în Germania sau în interiorul UE”, a declarat purtătorul de cuvânt al BAMF pentru DW.

Dar se pare că nici în Germania și nici la nivel UE, compararea datelor nu funcționează, cum a arătat de altfel și cazul atentatorului din Paris. Karl Kopp, referentul pentru Europa din cadrul organizației Pro Asyl, se arată surprins și iritat de acest caz, în discuția cu DW.

”Este un mister, cum se poate întâmpla așa ceva?”, se întreabă Karl Kopp, referindu-se la înregistrările multiple în Europa. Pe de altă parte, adaugă el, ”anul trecut am avut o perioadă foarte haotică”. La rândul său, Jörg Radek subliniază faptul că există un schimb de date ale solicitanților de azil. ”Dar la nivel european nu există schimb de date referitoare la migrația ilegală”. Dacă Poliția Germană descoperă că un refugiat a intrat ilegal pe teritoriul țării, nu poate să stabilească dacă ”a trecut și pe la granița dintre Turcia și Grecia”. ”Un astfel de schimb de date nu are loc, deocamdată”.

Control la granița germano-daneză

Control la granița germano-daneză

Trimis înapoi de autoritățile române

Atacatorul din Paris nu numai că a depus cerere de azil în diferite țări europene, păcălind autoritățile cu șapte identități false, dar a comis și infracțiuni. În Germania, a fost cercetat pentru diverse cazuri de violență și consum de droguri, petrecându-și o perioadă scurtă și la închisoare. Dar dosarul lui de azil a fost prelucrat mai departe.

Conform spuselor lui Ata, ”dreptul la azil si la protecția refugiaților poate fi refuzat, dacă persoana a fost condamnată la cel puțin trei ani de închisoare pentru o infracțiune gravă”. Dar aici nu a fost vorba de o faptă atât de gravă. Faptul că individul era cunoscut ca fiind simpatizant al ISIS, confecționându-și steaguri ale acestei organizații, nu a neliniștit poliția. ”Dacă s-ar fi alăturat unui grup de luptă terorist în Orientul Mijlociu, ar fi fost considerat periculos. Dar așa, nu a fost pus pe lista criminalilor sau a teroriștilor”, a declarat Radek.

Cât de diferit tratează statele UE fiecare solicitant de azil în parte, se poate vedea și din faptul că bărbatul a solicitat azil și în România, în anul 2011. România l-a pus pe lista ”persoanelor suspecte”, deportându-l înapoi în Tunisia, cu escortă.

Jörg Radek a învățat din acest caz: ”E nevoie de o cooperare mult mai strânsă la nivel european, dar și în interiorul Germaniei”, mai ales în ceea ce privește migrația ilegală și cererile de azil.