1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Haos în zona euro

Negocierile pentru salvarea Ciprului au durat nouă luni. Nici nu s-a găsit bine o soluţie că Parlamentul de la Nicosia a şi respins-o. Analiştii sunt de părere că politica zonei euro poartă vina pentru haosul creat.

Săptămâna trecută, când a aflat detaliile înţelegerii încheiate între Cipru şi creditorii internaţionali, lui Clemens Fuest, preşedinte al Centrului pentru cercetarea economiei europene, din oraşul german Mannheim, nu i-a venit să creadă.

"În Europa există reglementări clare privind restructurarea băncilor", a afirmat Fuest. Cei dintâi care garantează sunt proprietarii băncii. În cazul în care capitalul acestora s-a epuizat, în joc intră creditorii, inclusiv posesorii de obligaţiuni şi depozite. De regulă, primii antrenaţi în redresarea băncii sunt posesorii de obligaţiuni întrucât aceştia beneficiază de cele mai mari dobânzi, în vremurile bune. Deţinătorii depozitelor de până la 100.000 de euro sunt protejaţi printr-un fond de garantare a economiilor depuse. Cel puţin aşa a promis Uniunea Europeană.

E posibil ca nici fondurile de garantare cipriote să nu mai fie solvabile şi până şi micii deponenţi să piardă bani, însă "Conform legii, acesta ar fi ultima soluţie. Mai întâi sunt obligaţi să plătească acţionarii. După aceea intră în discuţie creditorii străini", susţine Clemens Fuest.

Zypern Parlament lehnt Zwangsabgabe ab 19.03.2013

Vot în Parlamentul de la Nicosia

O cale pe care miniştrii de finanţe ai zonei Euro vor s-o scurteze cât mai mult. Astfel, ultima soluţie ar deveni cel dintâi demers pentru salvarea sistemului bancar cipriot. Politicienii au evitat cuvântul "expropriere" preferând să folosească termenul "impozit". În oricare alt sector, într-o situaţie similară, s-ar fi ajuns la tribunal - afirmă Fuest. "În ceea ce mă priveşte, scandaloasă este samavolnicia politicienilor" adaugă el. În salvarea unei ţări este firesc să implici şi creditori particulari, însă cel puţin prima tentativă de acest fel a eşuat căci participarea acestor investitori a fost compromisă din capul locului - se teme economistul din Mannheim.

Şi Achim Wambach, directorul Institutului pentru economie politică al Universităţii din Köln, critică soluţia propusă în cazul Ciprului. În fond, susţine economistul, prin acţiunea de prelevare a unei părţi din depozite s-ar fi colectat 6 miliarde de euro - "o sumă mică pentru procesul de salvare a ţării."

Pericolul contaminării

Între timp, miniştrii zonei euro s-au mai temperat şi îi recomandă Ciprului să nu se atingă de depozitele mai mici de 100.000 de euro. Cu toate acestea, încrederea europenilor în UE începe să slăbească. "Ce vor crede acum spaniolii, ale căror bănci primesc ajutor din partea comunităţii? Investitorii încă nu au fost obligaţi să se implice", afirmă Wambach. "Dar, dacă aş fi în locul unui spaniol, m-aş gândi să retrag măcar o parte din banii depozitaţi la bancă şi să-i depun în străinătate sau să-i ţin la ciorap", adaugă directorul Institutului pentru economie politică al Universităţii din Köln.

Euro Krise sinkender Stern Rezession

Criza în zona Euro

Foarte îngrijorate ar trebui să fie acum şi băncile elene. Votul Parlamentului cipriot anulează promisiunea Grupului Euro de a sprijini Nicosia cu un credit de până la 10 miliarde. Falimentul sistemului bancar cipriot ar duce cu sine în abis şi băncile greceşti. Din acest motiv, renumitul analist economic Wolfgang Franz crede că "vor trebui găsite rapid soluţii de consolidare a sistemului bancar elen". Pentru restul zonei euro, efectele unui eventual faliment cipriot vor fi suportabile, mai spune Franz.

În timp ce Wolfgang Franz ia în calcul şi falimentul micului stat insular, economistul Clemens Fuest nu crede că acesta va fi lăsat să se prăbuşească. Spaima că scânteile din Cipru ar putea incendia întreaga comunitate monetară e prea mare, susţine Fuest. Şi tocmai pe această spaimă au mizat şi parlamentarii de la Nicosia. Dacă s-ar fi numărat printre deputaţii ciprioţi, poate şi el ar fi votat la fel - adaugă economistul din Mannheim.

"Presiunea are un potenţial uriaş. Aproape sigur vor spune că intenţionează să poarte noi negocieri şi n-aş fi deloc suprins ca, în cele din urmă, toată lumea să fie salvată, iar marii investitori să se prăpădească de râs", crede Fuest.