1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Hamletizări, piraterii şi corupţia din România

Combatarea pirateriei, reformele româneşti şi bulgare, subvenţiile agrare ale Europei şi pornografia infantilă în Internet - iată câteva din subiectele ziarelor occidentale apărute la 21 noiembrie.

default

Opt prezumtivi piraţi somalezi judecaţi de o Curte keniană din Mombasa la 19 noiembrie, 2008.

Ce ne facem cu puzderia de piraţi care a transformat coasta somaleză într-un paradis al deturnărilor de nave, al răpirilor şi extorcării de fonduri imense? Dar cu pirateria terestră numită corupţie, care face ravagii în România şi Bulgaria?

E vorba de un fenomen, care nu pare să-i provoace liderului grupului PSD din parlamentul European, Adrian Severin, o revoltă egală cu indignarea fără margini pe care i-au iscat-o Mark Grey şi alţi oficiali ai Comisiei, îngrijoraţi de paşii înapoi făcuţi în România în materie de justiţie. In schimb Severin s-a arătat rău scandalizat şi de o ziaristă româncă, relatând pentru agenţia NewsIn despre întâlnirea sa şi a altor euro-parlamentari socialişti cu unii Comisari Europeni.

În răstimp, Frankfurter Allgemeine Zeitung publică azi pe prima sa pagină un amplu comentariu consacrat tocmai României şi Bulgariei. Pornind de la rezultatele unui studiu încă nepublicat privind evoluţia Bulgariei ziarul se întreabă în ce măsură e corectă extinsa apreciere, potrivit căreia admiterea Sofiei şi Bucureştiilor în UE a fost o greşeală.

În context, autorul evidenţiază îngrijorătoarele rapoarte critice ale Comisiei Europene dar şi ceea ce consideră a fi o imagine insuficient de nuanţată, vehiculată de presă în privinţa Bulgariei, ale cărei succese, ce-i drept nespectaculoase, sunt mult mai numeroase decât par să fie şi al cărei tratament aplicat în mass-media e în fapt nedrept.

În schimb, în privinţa României, autorul notează: "De la aderarea ei la UE, România a făcut realmente regrese îngrijorătoare în lupta împotriva corupţiei, şi-anume cu complicitatea energică a Parlamentului”.

Nu puţini observatori iau peste picior incapacitatea miniştrilor germani de a tranşa dilema intervenţiei sau non-intervenţiei în forţă împotriva piraţilor somalezi. În Dresdener Neueste Nachrichten citim: "În vreme ce piraţii capturează navă după navă, coaliţia guvernamentală berlineză se ceartă când, cum şi dacă marina militară germană e îndrituită să intervină. Ce farsă! La fel de hilară e şi ideea de a trimite o armată de magistraţi la bordul navelor de război spre a-i putea aresta pe piraţi".

Ziarul propune crearea unei paze de coastă internaţionale cu mandat din partea organizaţiei mondiale.

Unii comentatori de stânga suspectează că Uniunea Creştin-Democrată ar încerca să-şi impună pe uşa din dos programul de atribuire de misiuni poliţieneşti armatei germane, recurgând în acest scop la intervenţia în Cornul Africii. Berliner Zeitung se întreabă dacă o fi chiar foarte rău "să se trimită în largul coastei somaleze, împreună cu armata federală, şi un poliţist federal".

Dar Allgemeine Zeitung ridiculizează asemenea cugetări şi hamletizările juridice germane privind legalitatea intervenţiilor contra piraţilor. "În largul coastei somaleze a izbucnit de mult un veritabil război, iar indienii au făcut foarte bine că au acţionat riguros, scufundând zilele trecute o ambarcaţie a piraţilor", mai apreciază ziarul din Mainz.

În răstimp alte ziare germane, precum Frankfurter Allgemeine Zeitung relevă că ministrului berlinez de al agriculturii i-a reuşit turul de forţă de a frâna mult programul de reducere a subvenţiilor agrare hotărât de Comisia Europeană. Ziarul conservator din Frankfurt regretă că "marii fermieri germani se pot bucura" de succesul Berlinului în timp ce, "din buzunarul cetăţenilor, subvenţiile europene vor continua să curgă bogat, alimentând lăptării falimentare".

În fine, unii analişti salută, alţii resping ideea ministrului german al familiei, de a se bloca paginile internet cu pornografie infantilă. Westdeutsche Allgemeine Zeitung crede că opoziţia faţă de un asemenea demers e motivată de teama unor firme de a se confrunta cu dezavantaje economice.