1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Halucinante detalii ale crizei de stat româneşti

Cât va mai dura criza din România? Şi cum văd lupta USL cu preşedintele ales unul din observatorii apuseni foarte bine informaţi şi unele voci româneşti importante, folosite ca surse într-un articol din Der Spiegel?

Europarlamentarul român, Monica Macovei

Europarlamentarul român, Monica Macovei

Subiectul crizei şi loviturii de stat româneşti, a acaparării controlului asupra justiţiei şi a reinterpretării referendumului eşuat privind demiterea lui Traian Băsescu prin schimbarea regulilor de joc în timpul jocului nu mai constituie, pe moment, principalul subiect al presei germane.

Mulţi editorialişti abordează chestiuni interne, precum situaţia de la vârful Uniunii Creştin-Democrate după decizia unui ministru acuzat de plagiat de a nu mai candida la un post în conducerea CDU, ori relansata dezbatere referitoare la candidaţii de vârf ai verzilor ecologişti.

Atenţie se atribuie şi unor teme externe precum situaţia lui Julian Assange, omul care, de frica statului de drept suedez a cerut la Londra azil politic Ecuadorului, sau cea din Siria, unde un nou emisar al Naţiunilor Unite şi-a început misiunea, virtual imposibilă.

La rândul său, influentul săptămânal Der Spiegel publică, sub semnătura lui Keno Verseck un amplu articol dedicat „situaţiei inadmisibile din România”. O ţară pe care”clicile politice o jefuiesc şi în care guvernul încalcă fără nici o ruşine legile, iar opoziţia e şi ea bănuită de corupţie. Recent, Curtea Constituţională a cerut ajutorul Bruxelles-ului, ceea ce l-a lăsat indiferent pe prim-ministrul Victor Ponta”.

Bine informatul autor german reia uimirea Europarlamentarului Monica Macovei privind „neruşinarea cu care guvernanţii încalcă legea”. Când le explică unora dintre colegii ei străini esenţa crizei de stat româneşti, Macovei „resimte scepticismul celor care o ascultă şi suprimă diverse detalii dintre cele mai halucinante, care le-ar putea părea suprarealiste” occidentalilor.

Autorul aminteşte de cearta „extrem de bizară” cu privire la listele electorale şi la numărul real al alegătorilor români. Ziaristul german evocă, vădit siderat, şi informaţiile care circulă public privind „posibila invenţie, de către guvern, a unor mase de morţi pentru ca fictiv decedaţii cetăţeni să fie scăzuţi din numărul alegătorilor”.

Articolul menţionează de asemenea stenogramele convorbirilor interceptate ale fostului ministru de interne Rus şi ale fostului ministru delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, cererea adresată Parlamentului de ridicare a imunităţii sale şi anchetele deschise de procurori.

Conform jurnalistului, „din stenograme reiese cum înalţi funcţionari ai ministerului de interne le-au ordonat subalternilor să falsifice liste electorale; unii participanţi s-au arătat şocaţi de dimensiunile şi modalitatea falsificării datelor”.

Germanii mai află din acelaşi, extrem de instructiv, articol şi despre soarta rezervată de guvernanţi românilor din străinătate.

Află în speţă că, „încă înainte de publicarea stenogramelor, guvernul şi-a fixat liniile directoare privind frauda electorală: la 7 august s-a publicat memorandumul cabinetului Ponta referitor la corectarea retroactivă a numărului alegătorilor. Conform acesteia, urmau să dispară din listele electorale nu numai morţii inventaţi ci şi până la două milioane de români lucrând în străinătate.”

Autorul o citează şi pe „Alina Mungiu-Pippidi, renumitul politolog, potrivit căreia această criză, a cărei miză „nu ar avea conţinut politic sau ideologic, devoalează adevărata structură politică a României”. La noi, mai spune Alina Mungiu-Pippidi, „domneşte un clientelism competitiv”, diverse clici s-ar lupta „pe viaţă şi pe moarte pentru a cuceri şi jefui statul”. Conform Alinei Mungiu-Pippidi şi Băsescu ar purta, ca preşedinte „jucător”, o parte din vină pentru "escaladarea conflictului prin polarizare”.

Verseck relevă că nu doar „USL, în care s-au reunit cele mai puternice şi mai corupte reţele din România”, ci şi opoziţia reprezentată de PDL se confruntă cu „bănuieli de corupţie”.

Autorul subliniază, pe de altă parte, că guvernul Ponta n-a vrut din capul locului să coabiteze cu Traian Băsescu, „obiectivul executivului fiind suspendarea preşedintelui în termen de 60 de zile”.

În Spiegel mai citim: „Şeful statului a fost acuzat că şi-ar fi încălcat prerogativele constituţionale, când, de fapt, mulţi politicieni corupţi şi-au văzut interesele ameninţate din pricina efectelor pe care le-a avut reforma în justiţie, susţinută şi de Băsescu”. Ziaristul aminteşte, în context ,de condamnarea la închisoare cu executare a lui Adrian Năstase.

În fine, cuprinzătorul text apărut în publicaţia germană mai aminteşte de strigătul de ajutor lansat de Preşedintele CCR, Zegrean. Autorul evidenţiază deopotrivă părerea lui H.R. Patapievici privind „fragilitatea statului român", demascată de acest „blitzkrieg împotriva instituţiilor" ţării şi pesimismul manifestat de ilustrul cărturar. Potrivit lui H.R. Patapievici, "criza va mai dura luni de zile”, din cauza „lipsei de respect a politicienilor români pentru lege şi acţiune moderată”.