Hai să spunem adevărul

Pe moment, „ochii lumii se îndreaptă spre Africa de Sud, în speţă spre Soweto, unde se deschide azi campionatul mondial de fotbal, iar fosta ţară a burilor se bucură, după cum scrie Neue Zürcher Zeitung, de o atenţie fără precedent de la sfârşitul apartheidului încoace".

În răstimp, patria de origine a imigranţilor de limbă flamandă din sudul Continentului Negru face titluri de-o şchioapă. „Olanda le-a luat tuturor piuitul, politicienilor, sociologilor şi ziariştilor”, scrie ziarul german de stânga, Frankfurter Rundschau.

Comentând masiva alunecare spre dreapta a electoratului olandez, ziarul constată că şi unii şi alţii s-au înşelat amarnic. Cu toţii crezuseră că Partidul Libertăţii, condus de Geert Wilders, (o formaţiune anti-islamică militând pentru restrângerea imigraţiei musulmane) ar fi prea puţin organizat şi competent în materie de economie şi politică socială, ca să facă faţă cerinţelor unui succes electoral. Iată că gruparea sa a devenit a treia forţă politică din ţară. Cotidianul din Frankfurt mai semnalează demisia liderului creştin-democrat Balkenende, al cărui partid a ieşit jumulit şi înjumătăţit din acest scrutin.

Cât despre Wilders, Kölner Stadtanzeiger notează că, "în parlament, partidul său a ieşit în evidenţă în special prin provocări" şi certuri intestine.

Süddeutsche Zeitung se opreşte de asemenea asupra unei prezumtive lipse de democraţie internă în partidul lui Wilders, o formaţiune, care, potrivit ziarului de stânga din München, ar fi croit pe calapodul „singurului său membru”, în speţă al liderului său. "Wilders", scrie ziarul, "şi-a pus toţi adversarii la colţ”.

Neue Osnabücker Zeitung dă dovadă de corectitudine politică. Ziarul îşi face griji în legătură cu reputaţia şi "imaginea externă a Olandei dacă un şef de partid care militează împotriva presupusei islamizări a ţării sale ar ajunge să facă parte din guvernul de la Haga". Die Welt de la Berlin concede că "Olanda nu reuşeşte să se liniştească". Dar ziarul salută succesul obţinut de liberalii de dreapta, în frunte cu Mark Rutte, şi observă că pe alegători i-a convins "competenţa economică şi voinţa de a impune un strict program de austeritate, manifestate de liderul liberal-conservator".

Concomitent, ziarul nu crede câtuşi de puţin că Olanda s-ar îndepărta de democraţie. „Dimpotrivă”, notează Die Welt. „Participarea la vot a fost extrem de ridicată, 75 la sută dintre olandezi s-au dovedit democraţi angajaţi, lupta electorală a fost dură, dar s-a purtat (corect şi) cu respect mutual". Iar candidaţii învinşi, între care fostul primar social-democrat al Amsterdamului, Job Cohen, i-au felicitat pe învingători, inclusiv şi „în mod expres şi pe Geert Wilders”.

„Germania”, mai notează acelaşi ziar, „seamănă mult cu Olanda care o devansează în multe privinţe. Modul în care această ţară dinamică îşi abordează problemele va fi edificator şi pentru cele vecine”.

Că alegerile olandeze, ca şi cele britanice, semnalizează schimbarea la faţă a Europei ştie şi cotidianul conservator Die Presse. La Viena, ziarul relevă că „în Europa a sunat ceasul adevărului… În Olanda liberalii au învins pentru că n-au minţit. Mark Rutte, şeful liberalilor de dreapta, n-a promis alegătorilor lapte şi miere, ci sânge, lacrimi şi sudoare".

În context, cotidianul propune 5 teze. Potrivit lor, electoratele europene doresc în primul rând "să li se spună adevărul, pe care îl şi suportă". În al doilea rând, stânga, a cărei raţiune de a fi e, de decenii, să apere statul asistenţial, îşi dă duhul. Mai peste tot formaţiunile socialiste "se află în defensivă, fiind înfrânte". În al treilea rând, scrutinele au devenit peste tot şi "condamnări ale partidelor aflate la putere". În al patrulea, se perpetuează "o amplă tendinţă care duce spre diminuarea marilor partide şi către o lume politică multipolară". În fine, de toate acestea "profită pretutindeni liberalii". Dar vraja lor poate fi extrem de efemeră. În Germania, după accesul lor la cârmă, popularitatea liberalilor s-a prăbuşit.

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Alexandra Sora