1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Hackerii ruşi: "artiştii liberi" ai lui Putin

Aproape că nu trece o zi fără ştiri legate de hackerii ruşi. După noi dezvăluiri privind alegerile prezidenţiale din SUA, se pare că ei sunt implicaţi şi în criza din Qatar. Un expert explică fenomenul.

Presupuşi hackeri ruşi ocupă din nou prima pagină a ziarelor. Postul american de televiziune CNN a relatat marţi, citând surse FBI, că actuala criză din Qatar ar fi fost provocată de o poveste "fake news" plasată de hackeri ruşi la agenţia naţională de presă a Qatarului. Mai multe state din regiune şi-au suspendat zilele trecute relaţiile diplomatice cu emiratul din Golful Persic. Cu doar câteva ore înainte, noi dezvăluiri privind alegerile prezidenţiale din SUA au stârnit vâlvă. O companie americană de presă a publicat un document secret al agenţiei de securitate NSA, conform căruia serviciul rus de contrainformaţii militare ar fi încercat atacuri cibernetice asupra a cel puţin un furnizor american de software pentru înregistrarea cetăţenilor cu drept de vot.

Lupta pentru influenţă în spaţiul public

Astfel de relatări constituie probabil cea mai mare victorie înregistrată de hackerii ruşi, afirmă Andrei Soldatov. "Ce pot aceşti hackeri cu adevărat este să-i facă pe oameni să vorbească despre ei", a declarat pentru DW expertul în vârstă de 41 de ani, redactor-şef al portalului rusesc online "agentura.ru", consacrat unor teme cum ar fi serviciile secrete, investigaţii şi terorism. Creşterea influenţei ruseşti este singurul rezultat obţinut de hackerii ruşi în activitatea lor depusă în contextul alegerilor din SUA şi, mai nou, în Franţa. "Ei reuşesc să prezinte Rusia ca pe o ţară care se poate amesteca în alegeri europene şi nu numai", afirmă Soldatov. "Şi multor ruşi le place asta", a subliniat el.

Rusia dezminte cu obstinaţie acuzaţiile că hackerii săi ar manipula alegeri oriunde pe glob. La nivel de stat noi nu ne ocupăm de aşa ceva, a asigurat preşedintele Vladimir Putin, cu ocazia unei conferinţe de presă desfăşurate la începutul lunii iunie. Liderul de la Kremlin a recunoscut însă că ar putea exista unii hackeri "cu convingeri patriotice", care aduc pe cont propriu o contribuţie la combaterea adversarilor Rusiei. Hackerii sunt "artişti liberi", care se trezesc dimineaţa, citesc ceva despre relaţiile interstatale şi devin activi, a spus Putin în zeflemea.

Testat în interior, transferat în străinătate

În realitate, sistemul este complicat, dar foarte eficient, a explicat Soldatov. "Există câţiva oameni la cel mai înalt nivel al aparatului de stat care coordonează această muncă (a hackerilor - n.red.), precum şi un grup de actori informali. Poate fi vorba de agenţii de PR sau chiar de grupuri de oameni, care nu au nevoie de aprobări din partea diverselor instituţii şi care colaborează direct cu Kremlinul". Astfel, ei pot fi mai rapizi şi mai flexibili.

"Dat fiind că aceşti oameni nu fac parte din birocraţia de stat, nu pot fi făcuţi răspunzători în calitate de reprezentanţi ai statului". Această metodă a fost testată cu succes la începutul anilor 2000 în interiorul ţării, împotriva opoziţiei şi a unor jurnalişti incomozi. Ulterior, Moscova a transferat astfel de operaţiuni şi în străinătate, de exemplu în primăvara anului 2007, când a avut loc un atac cibernetic asupra unor structuri guvernamentale din Estonia. Mai târziu, responsabilitatea pentru atac a fost preluată de activişti ai mişcării de tineret pro-Kremlin "Naşi" (ai noştri).

Moştenitori ai URSS

Forţa hackerilor ruşi este un amestec de moştenire sovietică şi politică rusească modernă, a evidenţiat Soldatov în cadrul unei conferinţe susţinute la Berlin. URSS a format "cei mai mulţi ingineri la nivel mondial". Iar după destrămarea Uniunii Sovietice, ei au avut grijă ca sectorul IT rusesc să fie unul dintre cele mai performante la nivel mondial. Aceşti oameni au sentimentul, la fel ca mulţi alţi ruşi, că "au fost înşelaţi de occident" în anii '90 ai veacului trecut. Acest sentiment a fost un sol fertil pentru hackerii care s-au pus în slujba serviciilor secrete.

După anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, situaţia s-a modificat suplimentar. Există o cooperare mai strânsă nu doar între hackerii delincvenţi şi serviciile secrete, ci şi între structurile de stat şi branşa IT. Într-un climat al fricii şi mobilizării, branşa IT nu este în stare să refuze solicitări venite din partea serviciilor secrete, cum ar fi executarea unor aşa-numite atacuri DDoS (blocarea unui serviciu internet prin suprasolicitare).

Adesea, hackerii au motivaţie de ordin patriotic şi statul se foloseşte de asta, afirmă Soldatov. El a dat drept exemplu un episod petrecut în 2002 în oraşul siberian Tomsk, un important centru al IT-ului rusesc. Studenţi ai renumitei universităţi locale au blocat din proprie iniţiativă o pagină web prin care se răspândeau informaţii primite de la luptători islamişti din Caucazul de Nord. Serviciul de informaţii rusesc FSB i-a elogiat pe studenţi, afirmând că "şi-au îndeplinit o înaltă îndatorire patriotică". Kremlinul a înţeles atunci că poate folosi astfel de iniţiative în interes propriu.

Ţelul: răspândirea neîncrederii

În ciuda influenţei tot mai mari a hackerilor ruşi la nivel mondial, Soldatov nu crede că ei urmărersc un obiectiv strategic. Moscova acţionează tactic şi încearcă să se folosească de diverse evoluţii. Efectul obţinut de hackerii ruşi este doar răspândirea în Europa a unui sentiment de neajutorare şi de neîncredere. Un sentiment cu care societatea rusească s-a obişnuit deja.

Autor: Roman Goncharenko