Habermas critică UE

Discursul lui Habermas a fost aşteptat cu înfrigurare de mai bine de 500 de studenţi care au umplut până la refuz cel mai mare amfiteatru al Universităţii catolice Louvain. Cine nu a reuşit să-şi rezerve un loc în sală a putut urmări discursul pe un ecran uriaş instalat în grădină. Cînd filozoful şi sociologul în vârstă de 83 de ani şi-a făcut apariţia, tinerii s-au ridicat în picioare şi l-au ovaţionat îndelung. Habermas a conferenţiat apoi mai bine de o oră despre "Democraţie, solidaritate şi criza europeană". A fost prima sa cuvântare după o pauză de mai mulţi ani. În auditoriu s-a aflat şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care prezidează reuniunile celor 27 de şefi de stat şi de guvern ai UE şi care încearcă de la vârf să pună capăt crizei din zona euro.

Habermas a criticat dur actuala politică de salvare promovată de UE. El consideră că UE a decăzut la nivelul unei tehnocraţii în slujba pieţelor financiare. Necesară ar fi însă în opinia sa o UE cu statut de "democraţie supranaţională", care să păstreze actualele state naţionale, dar să le preia suveranitatea. "Dacă se doreşte menţinerea uniunii monetare nu mai e suficientă, pe fundalul deosebirilor structurale, acordarea de credite către statele supraîndatorate, pentru ca acestea, prin ele însele, să devină din nou competitive. Asta nu e de ajuns!", a exclamat Habermas. "Este nevoie, în loc, de solidaritate şi de voinţă de cooperare, care izvorăsc dintr-o perspectivă politică comună", a adăugat el. Habermas a solicitat de asemenea o democratizare a UE şi instituirea unui organism democratic de control al Consiliului European, al cărui preşedinte este Van Rompuy.

În plus, tratatele UE trebuie revizuite, în opinia lui Habermas, de un convent. Iar cheia transformării UE se află la guvernul german. Deşi Germaniei îi revine, din raţiuni demografice şi economice, un rol conducător în Europa, ţara nu trebuie să cadă pradă ispitei de a alege o cale naţională unilaterală. "Nu este nevoie de o Europă germană, ci de o Germanie în Europa", a conchis vorbitorul. Iar pentru menţinerea zonei euro, uniunea monetară trebuie să se transforme într-o uniune politică veritabilă.

Herman Van Rompuy a menţionat la rândul său că a început să studieze filozofie în 1968. Pe atunci Habermas era deja un sociolog apreciat la Frankfurt pe Main. De aceea, Rompuy s-a declarat emoţionat să-l întâlnească pe omul care îşi face deja de decenii gânduri despre Europa şi despre procesul de unificare a continentului. Rompuy, în calitate de politician activ, s-a delimitat însă de Habermas. "Când am stat de vorbă nu am fost întru totul de acord, domnule profesor. Avem, în calitate de politician şi intelectual, roluri diferite, cu răspundere diferită", a subliniat Van Rompuy. La care Habermas a răspuns că are înţelegere pentru ezitarea Consiliului European, în privinţa adoptării unor decizii cu bătaie lungă. "Nimeni nu acceptă de bunăvoie să i se ia puterea, dar realităţile economice vor impune transformările", a declarat Habermas.

După discurs, Habermas a răspuns întrebărilor puse de profesorii şi studenţii Universităţii Louvain. Referitor la politica de austeritate, impusă de Germania şi de alte ţări solvente din nord statelor supraîndatorate din sud, Habermas s-a pronunţat pentru moderaţie. "Eu aş opta pentru o politică economică mai echilibrată, care să cuprindă programe de investiţii pentru regiuni şi chiar ţări întregi. Aceste programe ar trebui să contrabalanseze tendinţa care se tot accentuează, aceea de amplificare a diferenţelor, în privinţa competitivităţii şi a altor valori fundamentale, dintre statele membre ale uniunii monetare", a spus Habermas, care a evidenţiat însă, zâmbind, că nu este politician activ.

La finalul întâlnirii, Habermas s-a uitat la ceas şi şi-a cerut scuze, spre veselia generală, că iarăşi a depăşit timpul programat. Iar lui Rompuy i-a recomandat: "Guvernele din Europa sunt, pur şi simplu, prea temătoare. Chestiunile europene trebuie să le fie prezentate oamenilor spre a fi decise prin vot. "În trei săptămâni are loc o nouă reuniune la vârf a UE şi, cine ştie, poate că preşedintele consiliului va introduce pe agendă roade culese la Louvain.