1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Guvernul visează la imunitate pe viaţă

Primul ministru a anunţat că va mobiliza un grup de lucru “independent” pentru a elabora o lege a răspunderii ministeriale. În esenţă, premierul doreşte să-l excludă pe Preşedinte din mecanismul de ridicare a imunităţii.

default

România se găseşte într-o situaţie destul de asemănătoare cu cea din perioada 1992-1996, cînd s-a spus adesea că miniştri acuzaţi de corupţie, cum era Florin Georgescu de la Finanţe sau însuşi primul minstru Nicolae Văcăroiu, nu pot fi anchetaţi din cauză că nu există o lege anume dedicată. Este adevărat că acum există o lege, dar contestările la Curtea Constituţională şi modificările repetate au creat o mare confuzie şi incertitudine. În plus anunţul de miercuri al primului ministru contribuie şi mai mult la impresia de instabilitate. Procurorii, aşa cum am văzut deja, au cele mai mult a se teme de aceste frecvente schimbări legilslative, care le pune în pericol investigaţiile. În orice caz ceea ce se petrece sub ochii noştri este exact opusul recomandărilor din “ Raportul Intermediar” al Comisie Europene din februarie anul acetesa, unde se spune că “ in special, Romania ar trebui sa sporeasca eforturile de combatere a coruptiei la nivel inalt (obiectivul de referinta nr. 3) si ar trebui sa-si intareasca eforturile pentru a mentine stabilitatea legislativa si institutionala a cadrului de lupta anticoruptie din Romania.”

Prima lege a răspunderii ministeriale a fost adoptată abia dupa victoria CDR în alegeri ( LEGE nr.115 din 28 iunie 1999
privind responsabilitatea ministerială)şi a prevăzut o protecţie pentru miniştri, dar şi un mecanism de ridicare a imunităţii care îl avea în centru pe Preşedinte. Preşedintele Emil Constantinescu nu a avut ocazia să-i pună rotiţele în mişcare, dar Ion Iliescu a inaugurat sistemul ridicîndu-i imunitatea fostului ministru ţărănist al Agriculturii Ioan Avram Mureşan. La vremea respectivă nu se dezbătuse unul dintre defectele majore ale Legii 115 şi anume că oferea o nejustificată imunitate foştilor miniştri, pe o perioadă nedeterminată de timp.

Dar după alegerile din 2004 a fost instalat Guvernului Tăriceanu 1 cu Monica Macovei la cîrma Justiţiei. Atunci una din primele iniţiative a fost modificarea legii 115 în aşa fel încît numai miniştrii în funcţiune să beneficieze de mecanismul imunităţii, ceilalţi fiind trataţi ca nişte cetăţeni obişnuiţi.

Atîta numai că pe baza acestei noi reguli au fost anchetaţi Adrian Năstase şi alţi moguli ai regimului pesedist, aflaţi în largi complicităţi transpartinice. Acest lucru a declanşat contra-reacţii virulente şi o schimbare de perspectivă. Curtea Constituţională a respins legea Macovei, după care a dat o altă decizie referitoare la aceeaşi lege, aruncînd lucrurile într-o zonă de incertitudine. Mecanismul judiciar a continuat însă să funcţioneze fiind sprijinit energic de preşedintele Traian Băsescu, dar ele este supus mereu la noi şi noi asalturi şi ne putem aştepta oricînd să fie din nou blocat. În orice caz, faptul că acum primul ministru Călin Popescu Tăriceanu se dezice, fără prea multe explicaţii, de legea din 2005 pe care a semnat-o la rîndul său alături de Monica Macovei, este un semn grav de regres. În sfîrşit dacă noul ministru al Justiţiei nu are nici un punct de vedere este iarăşi un semn de slăbiciune şi lipsă de curaj.