1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Guvernul stabilității: un an de așteptări şi suspans

Care sunt realizările şi eșecurile care marchează primul an de activitate al guvernului „stabilizării”. DW a încercat să afle în discuție cu experții de la Chișinău.

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip

După ce, pe parcursul anului 2015, Republica Moldova a schimbat cinci prim-miniștri, pe 20 februarie 2016, prin votul alianței de guvernare declarată pro-europeană, la Chișinău pe furiș a fost învestit Guvernul condus de Pavel Filip. Blamat, contestat și pus sub presiuni din partea societății și a partenerilor externi, acesta a reușit să se mențină la guvernare, încercând să demonstreze că are capacitate pentru reforme.

Guvernul unui singur partid

Sfârșitul anului 2015 a fost unul de foc pentru clasa politică de la Chișinău. După mai multe scandaluri, care au culminat cu arestarea lui Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, se părea că țara va intra într-o criză sistemică. Momentul culminat a venit atunci când, după încercările nereușite de lungă durată între cele trei partide parlamentare declarate pro-europene (PLDM, PDM și PL), la 21 decembrie 2015, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc și-a anunțat revenirea în politică și în Partidul Democrat. Astfel, pe 13 ianuarie 2016, majoritatea parlamentară nou-formată l-a înaintat pe Vlad Plahotniuc la funcția de prim-ministru. Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a respins candidatura lui, motivând că „există suspiciuni rezonabile că acesta nu întrunește criteriile de integritate necesare desemnării sale în funcția de prim-ministru”. După acel eșec, la 20 ianuarie 2016, majoritatea parlamentară l-a ales în calitate de prim-ministru pe fostul ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip, cu votul a 57 din cei 101 de deputați.

Această decizie a stârnit un val de reacții în rândul cetățenilor R. Moldova, care, îndemnați de liderii Platformei Demnitate și Adevăr, au ieșit în masă la proteste. Au ieşit în piaţă luni în şir, experţii de la Chișinău dând puţine șanse noului guvern. Una din nemulțumirile cetățenilor era legată de faptul că executivul, chiar dacă e compus din miniștri veniți din diferite partide, a fost ales și reprezintă interesele unui singur partid, condus de Vlad Plahotniuc. Totuși, în pofida criticilor aduse, guvernul Filip a rezistat, promițând oamenilor reforme importante, cum ar fi întoarcerea miliardului furat din sistemul bancar și un trai mai bun pentru fiecare moldovean.

Igor Volnițchi, analist politic de la Chișinău, este de părere că acest an pentru executiv a fost unul complicat din punct vedere politic, în timpul căreia s-a creat iluzia că a activat în condiții de stabilitate.

Analistul politic Igor Volniţchi

Analistul politic Igor Volniţchi

„La capitolul eșecuri aş spune că această stabilitate, această dominare a vieții politice de o singură forță politică, a condus la o deteriorare a climatului democratic din R. Moldova. Astfel, țara, care s-ar părea că se află în condiții de stabilitate, totuși a făcut un pas înapoi, un regres, la capitolul consolidării instituțiilor democratice. Or, în condiții de pretinsă stabilitate, nu s-au reușit reforme adevărate în justiție sau scoaterea instituțiilor statului din captivitate. Nu s-a reușit să se distrugă acea imagine că statul R. Moldova este capturat. Din contră, toate deciziile au fost luate centralizat și modul acesta doar a întărit aceste impresii. În pofida unor reușite ale guvernului, care sunt cu adevărat de mirare, pot conchide că sunt șanse foarte mici ca acest guvern să ajungă până la alegerile parlamentare din 2018”, a declarat în exclusivitate pentru DW analistul.

Economia la pământ, salvată de Memorandumul cu FMI

În iulie 2016, Pavel Filip, a prezentat un raport de bilanț al activității sale, declarând că „şase luni de zile în urmă am promis cetățenilor noștri și partenerilor de dezvoltare să venim cu o schimbare de atitudine și acțiune. Vă aduceți cu toții aminte cuvintele noastre, am zis că noi nu cerem să fim crezuți din promisiuni și declarații, dar să fim judecați conform realizărilor făcute de către noi”.

În pofida acestor declarații și a datelor Biroului Național de Statistică, care prognoza o creștere nesemnificativă a PIB cu 1,8 la sută faţă de trimestrul II al 2015, economia R. Moldova continua să se afle într-o situație destul de complicată. Afectată de frauda din sistemul bancar și de criza economică din regiune, țara rămânea dependentă de asistența partenerilor internaționali. Această problemă era accentuată și de înghețarea finanțării externe, dar și de necesitatea unui nou Memorandum cu FMI.

Veaceslav Negruță, expert Transparency International și ex-ministru de Finanțe al R. Moldova, este de părere că economia R. Moldova a avut mult de suferit pe parcursul anului 2016, iar din cauza implicării politicului în business, mai mulți antreprenori și-au închis afacerile și au plecat din țară.

Veaceslav Negruță, expert Transparency International și ex-ministru de Finanțe al R. Moldova

Veaceslav Negruță, expert Transparency International și ex-ministru de Finanțe al R. Moldova

„Din păcate avem mai multe lucruri negative din punct de vedere economic. Guvernul încă nu-și vede rolul său într-o economie de piață, ca și regulator în funcționalitatea acestui stat. El brutal intră în anumite domenii și impune monopol acolo. Aceasta se întâmplă din cauza că grupurile de interes ale businessului s-au suprapus pe structurile statului. N-a fost realizat nimic în ceea ce privește securitatea energetică. Noi continuăm să cumpărăm energie electrică prin achitări în conturi off-shore. De asemenea, nu a fost rezolvată și corelată evoluția prețurilor la carburanți. În timp ce pe piețele internaționale prețurile au scăzut, la noi s-au ridicat. Aceasta s-a întâmplat și din cauză că guvernarea a tărăgănat din motive electorale să ajusteze prețurile la momentul potrivit, impunând regulatorului „independent” anumite condiții”, a spus pentru DW expertul.

Totuși colacul de salvare a venit în toamna anului 2016, când FMI a sărit în ajutorul Guvernului de la Chișinău, anunţând că acceptă semnarea unui Memorandum, care presupune alocarea în următorii trei ani a 178 de milioane de dolari, în schimbul unei serii de reforme dure.

 „Aceste reforme, deocamdată doar declarate, pot fi incluse la capitolul realizări, însă nu atât ale Guvernului, cât ale comunității internaționale, care a putut convinge executivul că R. Moldova are nevoie de un Memorandum cu FMI, pentru ca țara să iasă din această auto-izolare în care s-a aflat pe parcursul ultimilor trei ani. Să nu uităm că grație acestui Memorandum au fost deja deblocate tranșe, atât ca suport bugetar din partea FMI, cât și ajutorul financiar de la București. La aceasta se adaugă finanțările de la final de an ale UE și o tranșă din operațiunea Băncii Mondiale. Eu sper că acest efort al donatorilor va salva anul 2017, deoarece componenta finanțării externe, în formă de grant sau credite, în buget, este aproape de 30 la sută. Astfel, orice abatere de la angajamentele externe poate crea riscuri majore pentru R. Moldova”, a declarat Veaceslav Negruță.

Miliardul furat pus pe umerii cetățenilor 

Unul din eșecurile Guvernului condus de Pavel Filip rămâne decizia de aprobare a unei legi care prevede convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență, în valoare de 13,5 miliarde de lei moldovenești, transferate de Banca Națională a Moldovei către trei bănci devalizate prin jaf în 2014, adică punerea datoriei pe spatele cetățenilor. Aceștia vor trebui să întoarcă (din buget) în următorii 25 de ani, cu dobândă, aproximativ 21 de miliarde de lei moldovenești. La aceasta s-a adăugat și un alt proiect de lege, care a trecut de prima lectură în Parlament, care prevede eliberarea de orice răspundere a celor care nu şi-au declarat proprietățile, în schimbul unei taxe de 2% din valoarea averilor lor.

„Guvernul Filip este unul care a finalizat procesele demarate în 2014-2015, atunci când s-a băgat mâna în rezervele valutare, iar acest executiv le-a convertit în datorie de stat și le-a pus pe umerii cetățenilor. Urmează să vedem ce se va întâmpla cu acel proiect de lege, care a fost propus în decembrie 2016 și care vine să legalizeze într-un fel ilegalitățile admise în domeniul fraudelor bancare. Astfel, se încearcă, sub pretextul legalizării capitalului, în esență să se bage amnistia ilegalităților. Dacă se va ajunge la aceasta, atunci nimeni nu va avea dreptul să întrebe de unde provin unele mijloace fixe, parţial provenite din acea fraudă bancară. Să nu uităm că în 2017 s-au anunțat un proces accelerat de privatizări și această lege, de fapt, este o miză mare pentru anumite grupuri pentru a cumpăra, cu bani mărunți, cu bani scoși din țară, unele entități, cum ar fi Moldotelecom, Poșta Moldovei sau AirMoldova”, susține Veaceslav Negruță.

De ce UE susține în continuare Guvernul Filip

Finalul de an a fost pentru guvernul condus de Pavel Filip unul liniștit, iar „stabilitatea” promisă de premier a fost readusă cu sprijinul partenerilor internaționali. În pofida criticilor venite de la Bruxelles sau Washington, executivul de la Chișinău a primit acea doză mare de oxigen, care însă pune o presiune mult mai mare în îndeplinirea angajamentelor și reformelor necesare R. Moldova.

Europarlamentarul român Siegfried Mureşan crede că cooperarea dintre UE și R. Moldova este doar spre beneficiul cetățenilor țării, iar suportul UE va continua în următorii ani, planul acordării asistenței financiare pentru 2014-2020 fiind de cel puțin 746 de milioane de euro.

„Noi sprijinim implementarea Acordului de Asociere RM-UE. Totuși, vă pot spune că implementarea acestuia pe parcursul anului trecut a fost greoaie. Legile au fost adoptate foarte încet, iar procesul trebuie accelerat și, mai ales, legile trebuie implementate. Acum, la început de an, aștept de la acest guvern să facă mai mult, iar noi vom măsura acest guvern nu numai după intenții, ci după ceea ce va face efectiv. Ritmul reformelor trebuie accelerat, sistemul bancar trebuie întărit, trebuie recuperat miliardul, iar cei care se fac responsabili trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, supervizarea bancară trebuie îmbunătățită, astfel ca asemenea furt să nu se mai întâmple niciodată. Procuratura, instituțiile anti-corupție trebuie reformate, astfel ca justiția să funcționeze pentru toți. Vreau să vă spun că UE știe foarte exact când procesul de reforme este real și când acesta este mimat. Vă pot spune că această luptă cu corupția va fi câștigată, iar cine crede că statul de drept nu va câștiga se înșală”, a declarat, în exclusivitate pentru DW, europarlamentarul.

Se pare că primul an de activitate al guvernului condus de Pavel Filip a fost unul care mai degrabă a dezamăgit așteptările, iar executivul urmează să demonstreze atât cetățenilor, cât și partenerilor externi că este capabil să își îndeplinească promisiunile și să rezolve problemele acute ale țării. La aceste eforturi se adaugă și problemele politice interne, legate de disensiunile dintre Guvern și viziunile contradictorii ale noului președinte, Igor Dodon, care a declarat deja că are de gând să reorienteze vectorul extern al țării spre o colaborare mai strânsă cu Rusia.

Vă mai recomandăm