1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Guvernul se teme de votul studenţilor

Se pare că, privind harta repartiţiei voturilor, strategii PSD au remarcat o densitate foarte mare a voturilor pro-Iohannis în marile centre universitare şi au decis să schimbe ceva

default

Guvernul a suspendat cursurile universităţilor din ziua de vineri, 14 noiembrie şi de luni 17 noiembrie. Prim-ministrul, Victor Ponta, a argumentat: „Şi vineri, şi luni, în asa fel încât, dacă merg acasă, votează acasă, dacă ramân aici, în centrele universitare, să ne organizăm bine şi să nu fie niciun fel de coadă sau aglomeraţie”.

S-a declanşat deja o întreagă dispută. Opozanţii au acuzat guvernul că intenţionează să limiteze votul studenţilor despre care se crede că ar fi predominant în favoarea lui Klaus Iohannis. Statistica din primul tur a dovedit-o. Un student din Bucureşti a anunţat chiar că va depune o plângere penală împotriva acestei măsuri, pe care o consideră un abuz şi o violare a autonomiei universitare. (Hotnews)

Totuşi motivele disputei sunt mai curând politice, iar presupoziţiile lor au rămas nerostite. Opozanţii se tem - şi poate au dreptate - că studenţii nu vor mai vota atât de masiv şi de uniform dacă se vor întoarce acasă. Nu avem nicio certitudine că lucrurile se vor petrece astfel, dar aceasta este presupoziţia care animă protestele. În partea cealaltă, Guvernul şi-a disimulat intenţiile reale, căci în primul tur nu a existat nicio problemă la secţiile de votare.

Se pare că, privind harta repartiţiei voturilor, strategii PSD au remarcat o densitate foarte mare a voturilor pro-Iohannis în marile centre universitare şi au decis să schimbe ceva. Decizia guvernului conţine, prin urmare, exact aceeaşi presupoziţie ca şi protestul opoziţiei şi anume că un alegător, scufundat într-o masă de oameni, tinde să se comporte mimetic.

Guvernul intenţionează, aşadar, să schimbe, prin procedee subtile, comportamentul de vot al studenţilor. Dar, trecând peste faptul incorect că premierul pune în joc mijloace guvernamentale (nu ar fi cazul cel mai grav dacă ne amintim de toate promisiunile privind mărirea pensiilor şi salariilor, în absenţa unui proiect de buget), situaţia merită să fie privită mai îndeaproape.

Dacă admitem presupoziţia de mai sus, este legitim să ne întrebăm care vot este mai autentic: cel dat sub imperiul forţei colective a maselor de studenţi sau acela influenţat de ambianţa familiei?

Pare ciudat să ne întrebăm acest lucru, căci e ca şi cum am spune că tânărul student nu ar fi pe de-a-ntregul capabil să voteze de capul lui. Adevărul este că mulţi oameni, nu doar cei foarte tineri, ci şi persoane vârstnice, au nevoie de o confirmare a opţiunii lor şi caută mereu asigurări în comunitatea din care fac parte. Opţiunea de vot poate fi uneori destul de nesigură şi, în aceste împrejurări, ambianţa este hotărâtoare.

Comunităţile mari de studenţi favorizează opţiunile revoluţionare, radicale, non-conformiste, iar, în cazul modest al României, am putea crede că stimulează votul împotriva familiei şi al comunităţii de origine. După primul tur de scrutin a fost vădit că tinerii votează mai ales cu Iohannis, ceea ce înseamnă că dominanta din comunităţile studenţeşti este împotriva lui Ponta.

Dar, revenind la întrebare, ce este mai valoros, în mod obiectiv, în cazul unui tânăr nehotărât? Opinia grupului de tineri din care face parte sau aceea a familiei? E greu de spus, depinde de familie, depinde de problema aflată în dispută etc. Putem spune un singur lucru: dacă se va constata după turul al doilea că, în cuprinsul unei anumite categorii de vârstă (sub 30 de ani), voturile în favoarea lui Klaus Iohannis s-au împuţinat, atunci stratagema lui Victor Ponta va fi dat roade. Dar ar fi totodată şi semnul unei slăbiciuni a opoziţiei de care ar fi bine să se ţină seama pe viitor.