1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Guvernul se teme de spontaneitate

Guvernul intenţionează să limiteze libertatea întrunirilor publice de teamă că ar putea avea loc şi în România manifestaţii violente ca cele desfăşurate recent în mai multe capitale occidentale

Aleşii poporului se separă de popor

Aleşii poporului se separă de popor

Ministerul de interne a lansat în dezbatere publică un proiect de lege potrivit căruia, cu puţine excepţii, nici o manifestaţie nu mai poate avea loc fără să fie aprobată de autorităţi. Deocamdată în România orice întrunire publică se poate desfăşura liber, fără nici o aprobare. Manifestaţiile sindicale sau cele cu scop militant trebuie totuşi să fie anunţate cu 3 zile înainte şi să îndeplinească anumite condiţii de organizare, dar acţiunile comemorative, procesiunile religioase sau manifestările culturale se bucură, cel puţin teoretic, de o libertate neîngrădită.

“Siguranţa publică” detronează “libertăţile civile”

După căderea regimului comunist şi după perioada tulbure a mineriadelor, protestul politic a devenit liber, chiar dacă mai apar uneori tentative de îngrădire. Intenţia Guvernului a provocat, de aceea, o stare de alertă. O serie întreagă de organizaţii neguvernamentale cu preocupări ecologiste, organizaţii culturale ale minorităţii maghiare, asociaţii politico-ideologice neomarxiste (Grupul pentru Acţiune Socială) dar şi cercuri intelectuale de stânga cu o încadrare mai puţin strictă aşa cum este CriticAtac, au semnat un protest amplu, considerând că Guvernul intenţionează să limiteze exprimarea liberă a opiniilor politice. Evitând să se asocieze direct cu acestea, anumite cercuri conservatoare creştin-ortodoxe au denunţat la rândul lor ceea ce au considerat a fi o restrângere a libertăţilor civile.

O comparaţie dintre legea aflată în vigoare şi proiectul guvernului pune în lumină, într-adevăr, o semnificativă restrângere a drepturilor. Nici măcar manifestările religioase nu mai pot avea loc fără o notificare făcută cu 5 zile înainte. În schimb, au dobândit un statut de excepţie, manifestările “promoţionale”. De exemplu, dacă o mare companie comercială doreşte să-şi facă reclamă cu mare tam-tam într-o piaţă publică, ea o poate face fără aprobare, spre deosebire de o manifestare de comemorare a “Pieţei Universităţii”, care ar pretinde o aprobare specială.

Propunerea Guvernului conţine o dramatică răsturnare de perspectivă. Criteriul central enunţat explicit de guvern nu mai este “libertatea cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de alta natură”, aşa cum este enunţat la art 1 din legea actuală, ci “riscul pentru ordinea şi siguranţa publică”.

Tentative mai vechi de restrângere a drepturilor

Dar intenţia de acum a Guvernului nu este singulară, ea având multe precedente. Chiar în luna martie 2011 a fost respinsă o iniţiativă a deputatului PD-L Petru Călian, care propunea ca notificările manifestaţiilor să fie făcute nu cu 3 zile înainte, ci cu 10 zile, primăria primind, în schimb, anumite derogări.

În 2009 mai mulţi parlamentari PRM şi PDL iniţiau o lege menită să interzică manifestaţiile care ar viza “separatismul şi autonomia teritorială”. Proiectul care relua o tentativă aproape identică a PRM din 2006 a fost respins definitiv. În sfârşit, în 2008 era respins definitiv un proiect iniţiat de mai mulţi parlamentari PRM şi PSD care solicitau interzicerea marşurilor homosexualilor.

O dată la doi ani un grup sau mai multe grupuri politice au manifestat dorinţa ca legea întrunirilor publice să fie restricţionată sever cu motive bine precizate. De data aceasta Guvernul evită să numească ţinte precise. Proiectul său este general şi pare că nu priveşte pe nimeni sau pe toată lumea. În consecinţă oameni cu orientări şi interese dintre cele mai diferite (ecologişti, marxişti, unguri autonomişti sau pur şi simplu circumspecţi faţă de puterea centrală, conservatori, libertarieni etc.) s-au simţit deopotrivă vizaţi.

Este notabil însă că “centrul politic” a rămas nemişcat. “Main stream”-ul pare mai curând satisfăcut de o lege care promite să preîntâmpine vandalismele petrecute recent la Londra. „Acum nu ne ascundem după deget – declara liderul deputaţilor PD-L din Camera Deputaţilor Mircea Toader – cred că un imbold în crearea acestei legi a fost ceea ce noi am văzut în ţări mult mai democratice, manifestări de violenţă pe care nu le-ar fi crezut nimeni. În Anglia nu a existat cadru legal pentru a interveni în situaţii de acest gen”.

“Neutralitatea” noului proiect de lege ascunde însă o capcană. Odată adoptate, restricţiile lipsite de o definiţie idelogică clară (cu excepţia acelora legate de fascism, comunism şi ură de rasă) sunt utilizabile împotriva oricui. Cu argumentul/pretextul prevenirii violenţelor, orice manifestaţie politică poate fi pur şi simplu interzisă. Cei care astăzi se simt la adăpost mâine ar putea avea surpriza neplăcută să constate cum caracterul „imparţial”, al legii se răsfrânge şi asupra lor.

Dar indiferent de mesaj, ameninţată va fi în primul rând spontaneitatea în sine, căci tot mai numeroasele flash mob-uri, forme inofensive de exprimare colectivă, nu pot fi supuse unor aprobări prealabile.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Medana Weident

Vă mai recomandăm