1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Guvernul german a trecut la ofensivă în scandalul NSA-BND

Săptămâna aceasta, Parlamentul de la Berlin se va ocupa de scandalul prezumtivei complicităţi a serviciului german de informaţii externe, BND, la activităţile de spionaj în Germania şi UE ale agenţiei americane NSA.

Şi după sfârşitul de săptămână prelungit, prilejuit de 1 mai, Ziua Internaţională a Muncii, scandalul BND-NSA este principala temă discutată la Berlin. În mod surprinzător, ministrul federal de Interne, conservatorul Thomas de Maiziere, a anunţat că intenţionează să facă declaraţii în faţa Comisiei parlamentare de Control (PKGr). Ministrul s-a autoinvitat la şedinţa acestei Comisii, ale cărei lucrări au permanent caracter secret. În calitate de titular al unui portofoliu federal, el dispune de acest drept. De Maiziere s-a decis aşadar pentru ofensivă. El vrea să demonteze "insinuările" puse în circulaţie împotriva sa, a spus responsabilul în cadrul unei reuniuni desfăşurate la Berlin.

În esenţă, se insinuează că de Maiziere ştia deja din 2008, pe vremea când era şef al Cancelariei Federale şi, deci, coordonator al serviciilor secrete germane, despre controversata colaborare dintre BND şi NSA. Responsabilul contrazice însă aceste alegaţii, subliniind că, la vremea respectivă, nu a făcut decât să preîntâmpine viitoare abuzuri. De Maiziere insistă de asemenea că nu au existat indicii concrete cu privire la abuzuri comise de NSA.

Totuşi, acuzaţiile că BND ar fi spionat firme europene şi politicieni de rang înalt ai UE nu au putut fi demontate. De Maiziere este perceput ca un ministru conştiincios de formaţie prusacă şi scăparea de sub control a unei chestiuni atât de importante nu se potriveşte cu reputaţia sa. Şeful serviciului german de contraspionaj, Verfassungschutz, Hans-Georg Maassen, i-a luat de altfel apărarea lui de Maiziere, afirmând că relatările privind o posibilă complicitate la abuz a acestuia i se par "maloneste în cel mai înalt grad".

Pe lângă de Maiziere, şi actualul şef al Cancelariei Federale, Peter Altmeier, şi-a anunţat intenţia de a depune depoziţie în faţa PKGr. Fiindcă "acesta este singurul gremiu abilitat să elucideze cele întâmplate", după cum a subliniat, luni, purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Seibert. Acesta a cerut de asemenea înţelegere pentru faptul că nu se poate discuta în public despre munca serviciilor secrete.

Totuşi, pe lângă PKGr mai există o instanţă implicată în elucidarea scandalului: Este vorba de Comisia parlamentară de Investigare a activităţilor de spionaj ale NSA. Joi, patru responsabili de rang înalt ai BND vor fi audiaţi în calitate de martori în legătură cu aşa-numiţii selectori. Aceşti selectori ar putea fi cuvinte-cheie de căutare pentru anumite teme, dar şi numere de telefon, adrese sau adrese de email. Opoziţia vrea să poată studia lista cu selectori, pe care BND-ul pare că i-a monitorizat în favoarea americanilor. Nu se ştie însă dacă acest lucru va fi posibil, fiindcă, aparent, ar fi nevoie de încuviinţarea partenerilor americani. Această "procedură de consultare verificată în timp" este însă în derulare, a explicat purtătorul de cuvânt Steffen Seibert. "Partea germană va lua decizia", a mai subliniat el.

Şi şefa executivului german, Angela Merkel, va fi citată în faţa Comisiei de Investigare NSA, şi se va duce cu plăcere acolo, a mai declarat Seibert. Totuşi, preşedintele Comisiei în cauză, creştin-democratul Patrick Sensburg, a declarat că "nu vede niciun motiv pentru abaterea de la programul pentru audierea martorilor, aşa cum a fost el stabilit de Comisie". Oricum ar fi, Angelei Merkel nu-i va fi uşor să se menţină în afara acestui scandal.

Controverse în interiorul coaliţiei la putere

Nimeni altul decât preşedintele social-democraţilor, vicecancelarul şi ministru al Economiei, Sigmar Gabriel, a ridicat luni un deget acuzator spre Merkel. Gabriel a declarat că a întrebat-o de două ori pe şefa executivului de la Berlin dacă au existat acţiuni de spionaj împotriva firmelor germane. "De fiecare dată a negat asta", a declarat Gabriel. Dacă, în ciuda acestor asigurări, au avut loc acţiuni de spionaj, atunci "încrederea economiei în acţiunile statului este masiv prejudiciată", a mai spus responsabilul.

Social-democraţii ar putea considera că ar avea de câştigat de pe urma acestui scandal, care vizează vârful conservatorilor. Prima jumătate a legislaturii şi a guvernării comune a luat sfârşit şi, deşi cabinetul Merkel face cu precădere politică laburistă, partidul social-democrat SPD nu profită de pe urma acestei stări de fapt, potrivit sondajelor. De aceea, scandalul BND-NSA pare să fie bine venit.

În Franţa vecină, scandalul nu joacă un rol major, deşi se pare că în vizorul agenţilor s-au aflat şi politicieni şi firme din această ţară. Subiectul discuţiei telefonice de la finele săptămânii trecute, dintre Merkel şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, a fost situaţia din Ucraina şi nimic altceva, potrivit lui Seibert.

Într-adevăr, subiectul lipseşte aproape cu desăvârşire în presa franceză. Posibila explicaţie? În Franţa, opinia publică este mai puţin critică faţă de activitatea serviciilor secrete. În Germania însă, unde amintirea celor două dictaturi, nazistă şi comunistă, prin care a trecut ţara este încă proaspătă, lucrurile stau cu totul altfel.