Guvernul german îşi reconsideră relaţiile comerciale cu Iranul

Surse apropiate guvernului german au fost citate de presă afirmând că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a luat poziţie faţă de criticile venite din partea partenerilor internaţionali (SUA şi Israel). Aceştia atrăgeau atenţia în trecut în repetate rânduri asupra faptului că Germania continuă să-şi consolideze relaţiile comerciale cu Iranul în ciuda înăspririi sancţiunilor internaţionale impuse regimului islamic din cauza programului său nuclear.

Firmele germane primesc credite la export, denumite „Hermes Cover”, atunci când îşi comercializează produsele pe pieţe considerate a fi riscante. Dar se pare că şefa guvernului ar fi dat indicaţii ministerului economiei să stopeze aceste practici, după ce balanţa comercială germană a arătat creşterea exporturilor către Iran cu 10,5% anual. Circa trei sferturi din întreprinderile mici şi mijlocii iraniene utilizează infrastructură şi echipament „made in Germany”.

Diferite componente afaceriste şi bancare nu sunt interzise în mod expres de rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU. Textele acestea se referă exclusiv la comerţul cu armament şi tehnologii care ar putea fi utilizate pentru construcţia de arme.

Cancelarul Merkel insistase în trecut asupra faptului că Germania este obligată, conform dreptului internaţional, să respecte deciziile ONU şi că administraţia sa nu va mai lua alte măsuri unilaterale în relaţiile cu Iranul. Dar se pare că presiunea partenerilor occidentali a reuşit să o determine să revină asupra acestor afirmaţii în contextul diferendului nuclear cu Teheranul.

Presa americană a acuzat deseori Germania din cauza comerţului cu Iranul. „Germania iubeşte Iranul” ar fi doar unul din titlurile ce se pot găsi pe primele pagini sau în secţiunile editoriale din ziarele americane. Unii comentatori au apreciat chiar că Germania este mai îngrijorată de sancţiunile comerciale şi de pericolul de a pierde bani, decât de pericolul ca Iranul să dezvolte arme nucleare.

Este posibil ca decizia guvernului de la Berlin de a permite creditele la export numai în cazuri excepţionale să aibă ecou şi la Paris sau Londra şi să reprezinte debutul unui val de noi sancţiuni impuse Iranului. În orice caz, ar trebui să recâştige ceva din renumele pierdut de Angela Merkel pe scena politică internaţională.

UE scoate Mujahedinii Poporului de pe lista neagră a organizaţiilor teroriste

În altă ordine de idei, miniştrii de externe din statele membre UE au decis la Bruxelles să elimine Mujahedinii Poporului (MP) de pe lista organizaţiilor teroriste, în ciuda protestelor publice de la Teheran.

Această decizie era de aşteptat după ce un tribunal din Luxembourg a hotărât că nu este legal ca UE să ţină blocate în continuare conturile organizaţiei din moment ce Marea Britanie nu o mai consideră teroristă.

Fondată în 1965, Organizaţia Mujahedinii Poporului a avut o aripă militară pentru câţiva ani, dar apoi a afirmat că a renunţat la violenţe în iunie 2001 şi că de atunci face lobby pentru răsturnarea actualului regim de la Teheran.

Iranul în schimb acuză organizaţia de acte teroriste şi de implicarea în mai multe asasinări ale unor oficiali iranieni de rang înalt, printre care preşedintele şi premierul în anul 1980. Decizia UE s stârnit proteste la Teheran în faţa ambasadelor statelor membre UE.