1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Guvernul Filip își înrobește cetățenii - a pus miliardul furat pe spatele amărâților

După 10 luni, Guvernul condus de Pavel Filip a decis să pună miliardul furat pe spatele cetățenilor, prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

Premierul Pavel Filip in Parlament (Constantin Grigorita)

Premierul Filip in Parlament (iulie 2016)

Când a fost învestit în funcția de prim-ministru, Pavel Filip a promis că va crea o platformă on-line care va arăta în timp real cum este recuperat miliardul de dolari furat din sistemul bancar al țării. Platforma nu a mai apărut. După 10 luni, Guvernul condus de el a decis să pună miliardul furat pe spatele cetățenilor, prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului.

Premierul moldovean Pavel Filip a anunțat luni că Guvernul vrea să semneze memorandumul de împrumut cu FMI în luna octombrie și că, din lipsă de timp, Guvernul a decis să-și asume răspunderea în fața Parlamentului pentru 7 proiecte de lege. Între acestea figurează și blamatul proiect care prevede convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență, în mărime de 13,5 miliarde de lei moldovenești, transferate de Banca Națională a Moldovei către trei bănci devalizate prin jaf în 2014 - adică punerea datoriei pe spatele cetățenilor. Aceștia vor trebui să întoarcă (din buget) banii furați, cu complicitatea autorităților de supraveghere, în următorii 25 de ani - cu tot cu dobândă, aproximativ 21 de miliarde de lei moldovenești. Aceasta înseamnă că fiecare copil născut în Republica Moldova va datora statului din prima zi de viață 4000 de lei (182 Euro).

Pavel Filip ațâță furia oamenilor față de FMI, ridicându-i mingea la fileu lui Igor Dodon

Celelalte 6 proiecte vizează modificarea Legii bugetului de stat, a Legii privind asigurările sociale, a Legii privind asigurările medicale și un proiect care se referă la transparența sectorului financiar-bancar în partea ce vizează acționarii băncilor. Premierul a evitat să ofere detalii despre amendamentele pe care vrea să le opereze prin asumarea răspunderii, precizând doar că urgența adoptării documentelor este determinată de condițiile înaintate de FMI pentru semnarea un nou memorandum și a dat asigurări că "proiectele vor fi adoptate în formula validată de FMI, iar adoptarea legilor prin asumarea răspunderii Guvernului e coordonată cu Fondul Monetar Internațional".

A doua zi, marți, 27 septembrie, Pavel Filip a venit deja cu proiectele în Parlament. "Acest Guvern a bătut recordurile tuturor guvernelor din ultimii 25 de ani, la capitolul ticăloșie, cinism și ipocrizie față de cetățenii acestei țări. Ieri, noaptea târziu, a aprobat și transmis la 'Monitorul Oficial' proiectele de lege... La ora 8.00 dimineața a fost convocat Biroul Permanent al Parlamentului, iar la 10.00 premierul deja a venit în plenul Parlamentului… 13 miliarde de lei pe care le-au furat pe parcursul ultimilor ani de la fiecare cetățean, pe care noi odată le-am întors prin prețuri și tarife mai mari, astăzi se trec pe spatele cetățenilor. Și nu doar 13 miliarde de lei, dar și 5% anual. Sumar, în 25 de ani, va trebui să întoarcem 21 de miliarde de lei. În plus, au amendat bugetul astăzi - au tăiat două miliarde de lei la capitolul cheltuieli sociale... Au tăiat 200 de mii de lei la agricultură', a reacționat liderul opoziției pro-ruse, Igor Dodon, candidat la Președinție creditat de sondaje cu cele mai multe șanse. El a anunțat că deputații socialiști vor iniția o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Filip.

Potrivit Constituției, după asumarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, deputații au la dispoziție 72 de ore pentru a depune o moțiune de cenzură.

Moțiune eșuată din start

După socialiști, deputații PCRM și PLDM (ambele fracțiuni parlamentare fărâmițate, în ianuarie 2016, de PD prin atragerea unor deputați în "majoritatea parlamentară", controlată de PD) la fel au anunțat că vor susține moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Filip. În total, cele trei grupuri parlamentare adună cel mult 40 de voturi (din totalul de 101) - insuficient pentru debarcarea Guvernului (minimul necesar fiind de 51 de voturi).

Potrivit proiectului buclucaș, Guvernul va emite obligațiuni de stat pentru a acoperi creditele acordate celor trei bănci falimentare - "Banca de Economii", "Banca Socială" și "Unibank" - aceste obligațiuni urmând a fi transmise Băncii Naționale pe o perioadă de 25 de ani.

Candu: "Cetățenii nici nu vor simți"

La începutul lunii august 2016, președintele Parlamentului de la Chișinău îi liniștea pe cetățeni spunându-le, în cadrul unei conferințe de presă, că "cetățenii nici nu vor simți ce înseamnă această sumă", găsirea unei soluții pentru recuperarea banilor din creditele de urgență fiind, potrivit lui Candu, "principala precondiție a FMI pentru deblocarea creditării Moldovei".

"Guvernarea pune o datorie de peste 13 miliarde de lei pe spatele cetățenilor - datorie creată regizat, în baza unei hotărâri secrete de guvern, emisă ilegal de Guvern în noiembrie 2014", a reacționat ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța. (...) "Ticălos și dezgustător! Nu este legal și constituțional! Domnului Filip repetă greșeala lui Leancă și va intra în istorie ca cel care a înrobit moldovenii pe zeci de ani", a menționat ex-premierul moldovean Ion Sturza. (...) "Această povară, în loc să cadă pe umerii hoţilor, va fi dusă şi de generaţiile viitoare. Părinţii, copiii şi nepoţii noştri vor achita nota de plată pentru cei care au furat şi au pus în genunchi această ţară. Nu putem admite o asemenea batjocură la adresa poporului", a declarat liderul Partidului Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. El a chemat societatea civilă și liderii partidelor de opoziţie să contribuie la oprirea dezmățului: "Vă îndemn să ne convocăm într-o reuniune lărgită pentru a elabora strategia unor acţiuni consolidate". De asemenea, el i-a cerut șefului statului Nicolae Timofti să facă uz de atribuțiile sale și să anuleze "orice act al Guvernului care contravine legislației, până la adoptarea hotărârii definitive a Curții Constituționale", iar prin prisma prevederilor Art.25 lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Năstase i-a cerut președintelui să înainteze sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea actelor adoptate de Guvern, prin care se pun pe umerii cetăţenilor banii furaţi din bugetul de stat. (...) Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a menționat că "prin decizia Guvernului, prin care se aruncă toată datoria pe spatele populației și așa sărace, guvernarea a recunoscut că nu vrea să găsească vinovații de furtul miliardului și să recupereze banii de la hoți".

Își argumentează cinismul

Premierul Pavel Filip a arumentat în fața deputaților: "Este o chestiune de responsabilitate față de țară, cetățeni și partenerii externi. Această asumare este pasul care trebuie făcut pentru reluarea finanțării internaționale și continuarea asigurării stabilității țării. Legislația este coordonată cu partenerii externi și va reda încrederea în Moldova. Este singura soluție viabilă în acest moment", a explicat oficialul. Mai mult, el a încercat să justifice deciziile guvernelor Leancă și Gaburici (care au garantat creditele oferite de BNM) spunând că acela "a fost un pas necesar pentru a salva oamenii de o criză, pentru a nu suferi din cauza iresponsabilității unora", fără a preciza la cine se referă.

Anterior, ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a menționat că actualul guvern "nu face altceva decât să execute o obligație a statului asumată de guvernele precedente". Potrivit lui, "anul acesta, în 2016 nu va fi nici o plată. Prima plată va fi în 2017, împrumutul urmând a fi achitat timp de 25 de ani, cu o dobândă de 5%".

După ultima vizită a misiunii FMI în Republica Moldova (15 iulie 2016), Pavel Filip s-a declarat convins că în luna octombrie 2016 Republica Moldova va avea un acord cu fondul. La 20 iulie, Comisia parlamentară pentru economie a respins proiectul legii privind convertirea în datorie de stat a sumei de 13,5 miliarde de lei, acordată de Banca Naţională celor trei bănci devalizate.

Ciudat este faptul că, în luna martie 2016, deși nici Parlamentul, nici Guvernul nu se pronunțase asupra convertirii creditelor de urgență în datorie de stat, Banca Naţională a Moldovei a semnat cu Ministerul Finanţelor un memorandum care prevedea emiterea de obligaţiuni de stat pentru rambursarea creditelor de urgență în mărime de 13,5 miliarde de lei acordate băncilor falimentare.

"Notă sterilă" - "Kroll" a găsit 600 milioane

Pe de altă parte, tot marți, Banca Națională a Moldovei a anunțat printr-un comunicat că a primit a doua notă informativă despre progresul înregistrat de companiile "Kroll" și "Steptoe & Johnson" (care se ocupă de investigarea și recuperarea banilor furați) în investigarea fraudei de proporții din sectorul bancar al Republicii Moldova. Potrivit comunicatului citat, "până la ora actuală, analiza fluxului de fonduri din cadrul investigației a identificat peste 600 milioane de dolari care au dispărut în perioada 2012-2014 din Moldova. (…) Aceste fonduri au fost disipate în numeroase jurisdicții străine, iar rezultatele investigației 'Kroll' demonstrează că beneficiarii fraudei se extind dincolo de companiile și persoanele fizice aflate în legătură cu 'Grupul Shor'" (Ilan Shor – principalul suspect în dosarul miliardului furat – n.n).

"Nimic nou. E un fel 'Kroll 1' (primul raport al auditorilor americani făcut public anterior de Andrian Candu) într-o formă de extras sumar generalizat. Nu se spune dacă au fost întreprinse careva acțiuni (sechestru, demers către/de către autorități). Perioada e aceeași - a doua parte 2012 - 2014. Nimic despre până și după…. Și de ce a apărut azi această notă sterilă, care nu aduce nimic nou, pe pagina BNM? Ah da, poate doar un val de titluri care rup", a comentat ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța, pe pagina sa de Facebook.

Din pachetul de legi pentru care Guvernul Filip şi-a asumat răspunderea fac parte următoarele proiecte: Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor; proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative - Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Legea cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare; proiectul de lege privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2016; proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, proiectul de lege privind modificarea Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2016.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău