1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Guvernul şterge datoriile companiilor cu probleme

Pe agenda de astăzi a şedinţei Guvernului a fost înscrisă o ordonanţă de urgenţă privind ştergerea datoriilor pentru societăţile cu probleme. Este un plan controversat, pe care guvernul l-a adoptat după îndelungate ezitări, constrîns de calendarul negocierilor de aderare.

România nu a reuşit să obţină calificativul de economie de piaţă funcţională în raportul Comisiei Europene de anul trecut în primul rînd din cauza volumului mare de datorii neplătite care s-au acumulat în economie. Ele perturbă piaţa şi împiedică o apreciere reală a performanţelor economice. Nici legea falimentului nu a putut fi aplicată, de vreme ce o societate insolvabilă pretinde că are creanţe mai mari decît datoriile. Reducerea acestor arierate, cum sînt ele numite, a devenit o condiţie esenţială pentru succesul negocierilor de aderare. În luna februarie, Guvernul s-a angajat în faţa Comisiei de la Bruxelles să iniţieze acţiuni de natură să reducă arieratele în acest an cu 0.5% din PIB. Într-o declaraţie de ieri de la Bruxelles, ministrul de finanţe Mihai Tănăsescu a spus că acest nivel ar putea fi atins încă de la sfîrşitul lunii viitoare.

Planul său constă în esenţă în ştergerea datoriilor companiilor cu probleme. Scăpate de datoriile istorice, ele ar trebui, teoretic să reintre în normal şi să-şi plătreasca de aici înainte toate facturile. Planul acesta nu este nou. El a fost aplicat parţial de mai multe ori şi, într-o formă asemănătoare cu cea de acum, a fost anunţat de ministrul de finanţe anul trecut, dar abandonat ulterior din cauza controverselor pe care le-a iscat. S-a văzut că ştergerea datoriilor unor intreprinderi are efecte perverse. Alte intreprinderi se vor considera încurajate să nu plătească factura la curent electric, de pildă, sperînd că la un moment dat va interveni o amnistie. Argumentul invocat de fiecare dată în favoarea unei astfel de măsuri a fost acela al restructurării. Societăţile vizate ar urma să fie restructurate, în aşa fel încît să devină rentabile în noile condiţii şi să-şi achite la timp facturile.

Planul acesta a fost combătut cu energie de economiştii cu viziune liberală, care au remarcat că restructurările au eşuat în toate cazurile. Ei au argumentat că singura soluţie sănătoasă este falimentul, adică scoaterea de pe piaţă. Creditorii vor pierde, dar cel puţin prin faliment se preîntîmpină pierderile viitoare. Guvernul ezită însă să aplice soluţia falimentului din evidente motive sociale şi deopotrivă electorale. Din această cauză legea nouă a falimentului, pretinsă de Uniunea Europeană şi care simplifică procedurile, zace de un an în comisiile parlamentare.

O soluţie la aceste probleme este privatizarea, dar investitorii privaţi nu acceptă să preia o fabrică cu toate datoriile ei, aşa încît revine soluţia ştergerii datoriilor. Fiecare mare privatizare a însemnat, la timpul ei, o şterge a datoriilor de mari dimensiuni. De astă dată Guvernul intenţionează ca odată cu ştergerea unor datorii să aloce societăţilor care vor fi privatizate o subvenţie importantă, de aproximativ 8000 de miliarde de lei, echivalentul a 200 de milioane de euro, cu ajutorul căreia să-şi plăteasca facturile vechi. Planul Finanţelor, vizează după declaraţiile ministrului Mihai Tănăsescu, companii care urmează a fi privatizate din domeniul distribuţiei de curent electric şi de gaze. Guvernul îşi va atrage critici foarte serioase. Ministrul Tănăsescu şi-a exprimat speranţa că aceşti bani, după ce vor acoperi datoriile către alte societăţi, se vor întoarce la bugetul de stat, dar e clar că asistăm la un optimism de circumstanţă, la un mod de a mai atenua contestaţiile.

  • Data 14.05.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B38p
  • Data 14.05.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B38p