Guvernul între moţiunea de cenzură şi averstismentul de la Bruxelles

PNL şi PD au hotărît să depună o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, argumentînd că este momentul potrivit pentru instalarea unui nou guvern capabil să încheie negocierile cu Uniunea Europeană. Iniţiativa opoziţiei ar putea eşua însă din lipsă de susţinere. UDMR s-a distanţat de iniţiativa Alianţei PNL-PD. "Într-un an electoral, interesul nostru major, a spus răspicat Marko Bella, este stabilitatea politică în România şi în acest moment o condiţie a acestei stabilităţi este colaborarea UDMR cu PSD". Tot el a mai explicat că o moţiune de cenzură într-un an electoral nu ar fi cu adevărat profitabilă pentru ţară şi pentru negocierile de aderare. PRM a avut de asemenea o poziţie categorică, chiar dacă nu oficială. PRM nu poate ierta alianţei de centru-dreapta faptul că nu s-a alăturat unei moţiuni similare pe care o proiectase cu puţin timp înainte. Probabil că şi liberalii şi democraţii bănuiau că aşa se va întîmpla, dar aveau nevoie de un gest mai expresiv care să le pună în valoare poziţia politică. Moţiunea de cenzură a fost utilizată din '92 încoace exclusiv pentru funcţia ei slabă, aceea de a scoate în prim plan un subiect de dezbatere sau pentru a accentua o poziţie politică. Niciodată nu a fost în joc cu adevărat schimbarea guvernului. De altfel Adrian Năstase continuă să joace tare, minimalizînd criticile parlamentarilor europeni. El a sugerat că ar fi vorba de o intrigă politică din partea dreptei menită să-i şubrezească poziţia înainte de alegeri. Cu toate acestea a avut grijă să manifeste mai multă receptivitate faţă de criticile europenilor cu atît mai mult cu cît ele au fost însuşite şi de Comisia Europeană, Jean Christophe Filori, purtător de cuvînt al comisarului Günther Verheugen a comunicat că membrii Comisiei aderă la punctul de vedere al Comisie. O dovadă de altfel că primul ministru s-a hotărît sa ia seama la ce i se reproşează. Ministrul de Externe, Mircea Geoană, a precizat că Guvernul elaborează un răspuns la raportul Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European pe care premierul îl va înainta, la Bruxeles, preşedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, comisarului pentru Extindere, Günther Verheugen, preşedintelui PE, Pat Cox şi parlamentarilor europeni. "Nu va fi o declaraţie de intenţie, ci un plan meticulos", a arătat Geoană. Tot el a mai spus însă că raportul conţine multe exagerări. Aşadar este de aşteptat ca primul ministru să adopte la Bruxelles o atitudine sobră, cu atît mai mult cu cît scepticii extinderii sînt tot mai numeroşi, dar, pentru uzul românilor, Guvernul susţine pe mai departe că este nedreptăţit şi că este victima unor malversaţiuni ale dreptei. Din pricina asta şi Opoziţia este nevoită să-şi radicalizeze contestaţiile.