Guvernele uita de copii

Copiii nu cresc in conditii perfecte in nici unul dintre statele OECD, au subliniat la Berlin reprezentantii organizatiei. Cele mai dezvoltate economii ale lumii se lupta cu criza economica, incalzirea globala sau aprovizionarea cu energie, in timp ce copiii nu fie nu beneficiaza de un sistem de invatamant competent, fie de suficient timp petrecut cu parintii, fie de ingrijire medicala adecvata.

Investitii de viitor

Copiilor din Norvegia, Danemarca, Suedia si Austria le sunt alocate cele mai consistente sume din buget: peste 180.000 euro, de la nastere pana la varsta de 18 ani. In coada listei se situeaza Mexicul si Polonia, cu sumele de 24.000, respectiv 43.000 euro pentru fiecare copil.

"Desi criza pune presiune pe banii publici in intreaga lume, reducerea sumelor alocate pentru sanatatea si educatia copiilor ar costa - pe termen lung - intreaga societate", a declarat in context Angel Gurria, Secretarul General al OECD.

Saraci cu bani

Totusi, finantarile directe de la buget nu imbunatatesc conditiile in care cresc si sunt educati copiii, avertizeaza OECD. Germania, de pilda, aloca pentru cresterea copiilor sume cu 20% mai mari decat media in tarile membre: peste 140.000 Euro, pe timp de 18 ani. Mai mult decat atat, 40% din acesti bani reprezinta ajutoare financiare directe, sub forma unor alocatii sau scutiri de la anumite taxe. Cu toate acestea, multe familii germane sunt afectate de pauperitate: nivelul saraciei infantile in Republica Federala depaseste media de 11,8% din tarile OECD. In timp ce, in Germania, fiecare al saselea copil traieste in saracie, in Danemarca de pilda, dificultatile financiare ale parintilor se rasfrang doar asupra unui copil din 43.

Statul a dat, statul a luat

Fiscalitatea ridicata in Republica Federala, care afecteaza mai ales persoanele necasatorite, este factorul care explica aceasta situatie contradictorie, a declarat Monika Queisser, directorul Departamentului de Politici Sociale, din cadrul organizatiei: "Ar trebui masuri concrete, specifice, in acest domeniu. Daca facem o paralela intre un somer si o persoana activa pe piata muncii, care, din salariul brut, trebuie sa platesca toate taxele, contributiile sociale si asa mai departe, cel din urma va ajunge la concluzia ca eforturile lui au fost depuse degeaba. Unui parinte care isi creste singur copilul ii vor ramane numai cateva sute de euro, astfel incat nu va putea sa plateasca un ingrijitor, un babysitter. Este de inteles ca acesta va decide sa ramana fara serviciu, mai ales daca nici macar locul copilului intr-o gradinita nu ii este garantat."

Drept e ca o comparatie intre 30 de tari - cu grade diferite de dezvoltare economica - face ca termenii prin care este definita bunastarea sa devina relativi, in conditiile in care, in Germania, o persoana este considerata saraca, daca beneficiaza lunar de mai putin de jumatate din salariul mediu net, respectiv daca are un venit sub 764 Euro.

Autor: Lavinia Pitu
Redactor: Cristian Stefanescu