Guvernele europene au cheltuit de parcă n-ar fi existat ziua de mâine

Acum toate cele 16 state ale zonei euro se confruntă cu o creştere a datoriei publice, pe care, prin măsuri draconice, trebuie să o reducă la mai puţin de trei la sută din Produsul Intern Brut.

În timpul preşedinţiei germane a Consiliului European, în 2007, miniştrii de Finanţe europeni promiteau, cu puţin timp înaintea izbucnirii crizei financiare şi economice globale, că vor avea în scurt timp bugete echilibrate. Nimeni nu mai ştie astăzi de aceste planuri. Explozia datoriei publice în aproape toate statele membre ale UE sileşte guvernele să aplice planuri de austeritate, adesea drastice.

Ministrul austriac de Finanţe, Josef Proell, a explicat tendinţa actuală la capătul uneia din numeroasele reuniuni de criză:

"Desigur, aceasta este o sarcină dificilă pentru ţările şi guvernele afectate. Aceasta este cea mai mare criză de până acum şi este, mai ales, o criză a datoriilor, apărută prin cheltuirea iresponsabilă a banului public. Banii au fost cheltuiţi azi de parcă n-ar mai fi existat ziua de mâine, şi unele ţări au ajuns în prag de faliment. În situaţia dată nu avem altă posibilitate decât să schimbăm durabil structurile în aşa fel încât să redevină posibilă o viaţă economică sănătoasă. Pentru asta milităm noi şi nu există alternativă", a spus politicianul austriac.

Letonia şi Irlanda au redus radical salariile bugetarilor. Letonia supravieţuieşte la ora actuală graţie creditelor oferite de FMI şi UE. Irlanda a introdus noi impozite şi a ridicat vârsta pansionării. În statul baltic se poate observa între timp un firav reviriment al economiei, însă şomajul a ajuns la 19 la sută.

Spre deosebire de letoni şi irlandezi, grecii au protestat împotriva planurilor de austeritate ale guvernului. Situaţia Republicii Elene este dramatică. În următorii trei ani, ţara trebuie să economisească 30 de miliarde de euro, prin reducerea salariilor bugetarilor, a pensiilor şi prin majorarea la 23 la sută a TVA.

Şi în Spania urmează ca bugetarii şi pensionarii să ducă greul planului de austeritate. Sindicatele ameninţă cu greva generală. Guvernul minoritar socialist condus de Jose Zapatero stă să cadă. Zapatero vrea să economisească în următorii patru ani 50 de miliarde de euro, pentru a reduce din datoria publică. În plus, trebuie să salveze de la faliment numeroase bănci afectate de criza imobiliară.

În Franţa, condiţiile-cadru nu sunt atât de dramatice ca în Spania sau Grecia. Totuşi, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, se teme că măsurile de austeritate ar anula firavele semne de ameliorare a conjuncturii economice, o temere împărtăşită de unii specialişti.

Deficitul urmează a fi redus în Franţa, dar numai dacă economia va creşte. Această poziţie nu este pe placul Comisiei Europene, şi nici pe placul cancelarului german Angela Merkel, care vrea să economisească 80 de miliarde de euro prin reduceri în bugetele publice.

Şi în România, Ungaria şi Bulgaria, guvernele au decis severe măsuri de austeritate. Noul cabinet de la Budapesta, condus de conservatorul Viktor Orban, vrea să micşoreze impozitele pentru întreprinderi pentru a crea locuri de muncă. Concomitent, salariile bugetarilor se reduc cu 15 la sută.

Ungaria depinde deja în totalitate de creditele oferite de FMI. Relativ stabile sunt Polonia, Cehia şi Slovacia, care nu au contractat datorii atât de mari în străinătate. De aceea, măsurile de austeritate sunt acolo mai blânde.

În ciuda tuturor eforturilor de economisire, datoriile totale ale celor 16 state ale zonei euro vor creşte în următorul an la 90 la sută din PIB. Aceasta este prognoza Comisiei Europene. Potrivit Tratatului de la Lisabona, plafonul maxim admis ar fi de 60 la sută.

După cum bine se ştie, nevoia îl învaţă pe om. Spania îi ademeneşte pe evazioniştii fiscali cu o amnistie în cazul în care investesc taxele neplătite în obligaţiuni emise de statul spaniol; Grecia se gândeşte să împrumute bani în condiţii favorabile de la Libia, chiar dacă potentatul local, colonelul Gaddafi, este imprevizibil.

Autor: Bernd Riegert / Ioachim Alexandru
Redactor: Medana Weident