1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Grupul Vișegrad are propria politică privind refugiații

Țările din așa-numitul grup Vișegrad vor să închidă ruta balcanică pe care vin refugiații spre UE. Măsura ar însemna practic excluderea Greciei din zona Schengen.

Soldații macedoneni construiesc un al doilea gard la granița cu Grecia

Soldații macedoneni construiesc un al doilea gard la granița cu Grecia

Grupul Vișegrad este alcătuit din patru țări: Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria. A fost înființat în urmă cu 25 de ani, pentru a sprijini integrarea europeană a celor patru state fost comuniste. Acestea sunt de mult timp membre ale UE. În prezent însă, se pare că ele stimulează mai degrabă divizarea blocului comunitar.

Ideea cancelarei Angela Merkel de a-i repartiza pe refugiați în toate cele 28 de state membre, conform unor cote fixe, nu le este deloc pe plac acestor patru țări. Ele resping și planul de a prelua contingente de refugiați din Turcia, dacă Ankara se va angaja ferm în stoparea fluxului acestora spre Europa. "Contingentele", a declarat ministrul slovac de Externe Miroslav Lajcak pentru magazinul "Der Spiegel", "nu fac decât să stimuleze și mai mult migrația." Grupul Vișegrad consideră că principala responsabilă pentru actuala criză a refugiaților din Uniune ar fi chiar cancelara germană Merkel. Premierul slovac Robert Fico a declarat sarcastic: "E simplu de înțeles. Invit la mine acasă oaspeți și când observ că numărul acestora este prea mare și sunt depășit, bat la ușă la vecinul și îl rog să se ocupe și el de oaspeții mei." Slovacia nu vrea să fie acest vecin.

Fără altă soluție?

Statele din grupul Vișegrad vor să rezolve acum problema de capul lor. Soluția găsită: închiderea rutei balcanice pe care vin refugiații spre UE. Ca și înainte, sute de refugiați vin zilnic din Turcia, via Grecia, apoi prin Macedonia și mai departe spre nord. Pentru procedurile de azil ar fi de fapt responsabilă Grecia, ca țară în care migranții au pătruns în Uniune. Atena se simte însă copleșită și îi lasă pe refugiați pur și simplu să treacă mai departe.

Angela Merkel și Viktor Orban: politețe de fațadă - viziuni opuse în criza refugiaților

Angela Merkel și Viktor Orban: politețe de fațadă - viziuni opuse în criza refugiaților

Potrivit premierului ungar Viktor Orban, nu există altă soluție: "Dacă era după noi, deja întreaga regiune era demult sigilată". Ministrul slovac de Externe Lajcak a spus pentru "Der Spiegel": "Atât timp cât lipsește o strategie europeană comună, este legitim ca statele de pe ruta balcanică să-și protejeze frontierele. Noi vrem să le ajutăm." Orban crede că astfel nu urmărește doar interese partizane, ci îndeplinește o adevărată misiune europeană: "Trebuie să asigurăm securitatea întregului continent." Liderii celor patru state din grupul Vișegrad consideră că cererea adresată Macedoniei și celorlalte țări balcanice de a-și închide granițele nu ar fi o presiune, ci un sprijin. Premierul ceh Bohuslav Sobotka vorbește de "solidaritate" cu statele din vestul Balcanilor.

Țările membre ale Uniunii din estul și centrul Europei care au refuzat încă în toamna trecută să preia un număr mai mare de refugiați au fost criticate aspru în vestul blocului comunitar. S-a discutat chiar să le fie reduse fondurile structurale primite de la UE. Poziția acestor țări este însă între timp acceptată de tot mai multe părți. La sfârșitul săptămânii trecute, până și premierul francez Manuel Valls a respins cotele fixe de repartizare a refugiaților. Iar Austria tinde la rândul ei spre soluția sigilării frontierelor.

Schengen, sub presiune tot mai mare

Dacă Macedonia și Bulgaria își vor închide cu adevărat granițele cu Grecia, aceasta ar însemna practic excluderea Greciei din spațiul Schengen de liberă circulație. Nici măcar în partidul lui Merkel CDU, zona Schengen în forma ei actuală nu mai este considerată sacrosanctă. Wolfgang Steiger, secretar general al consiliului economic al CDU, a declarat pentru "Die Welt" că dacă o țară nu își îndeplinește obligațiile de a securiza frontiera externă a UE, atunci spațiul Schengen trebuie să se mute spre Europa centrală.

Pentru Grecia, această sigilare a granițelor la nord ar însemna să rămână cu toți refugiații pe cap. Guvernul grec încearcă deja să îmbuneze populația elenă. "Trebuie să ne pregătim de situația în care foarte mulți oameni vor rămâne în țara noastră", a declarat viceministrul responsabil cu migrația Ioannis Mouzalas pentru ziarul "Avgi". Într-o situație similară se află și Italia, pe unde intră de asemenea numeroși reugiați în UE iar autoritățile italiene i-au lăsat până acum să treacă mai departe spre nordul Uniunii. Laura Boldrini, președinta Camerei Deputaților de la Roma, a fost citată astfel de presa elenă în timpul unei vizite în Grecia: "Ideea excluderii, azi Grecia, mâine Italia, semnifică o renunțare la principiile și valorile europene."

Șeful diplomației germane Frank-Walter Steinmeier crede că planurile de izolare ale grupului Vișegrad sunt extrem de periculoase. Împreună cu colegul din SPD și vicecancelar Sigmar Gabriel, el a trimis o scrisoare tuturor liderilor politici social-democrați din UE. Steinmeier scrie: "Nu se pot redefini pur și simplu granițele externe ale UE, mai ales peste capul statelor membre afectate de această măsură." Steinmeier și Gabriel se tem că astfel ar putea izbucni haosul într-o Grecie și așa lovită major de criza economică prelungită.

Prea mult timp nu mai rămâne însă pentru găsirea unei soluții europene comune. Joi, șefii de stat și de guverne din UE vor face o nouă încercare la Bruxelles. Va fi probabil una dintre ultimele tentative de acest tip.