1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Grupul Euro - de la Juncker la Dijsselbloem

După opt ani în fruntea Grupului Euro, Jean-Claude Juncker se retrage. Succesorul său, Jeroen Dijsselbloem, trece drept clasicul candidat de compromis.

Multă vreme s-a crezut că ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schäuble, este cel care va ocupa funcţia eliberată de Jean-Claude Juncker. Dar, după victoria socialistului François Hollande la alegerile prezidenţiale din Franţa, Parisul a refuzat să-l mai sprijine pe Schäuble - ministrul cunoscut pentru politica sa de austeritate. Omologul său francez, Pierre Moscovici, n-a avut trecere la ţările scandinave, axate - după cum se ştie - pe stabilitate.

În cele din urmă, misterul din jurul noului şef al Grupului Euro a fost spulberat. Ţinând seama de faptul că este născut în ´66, olandezul Jeroen Dijsselbloem nu aduce cu sine o vastă experienţă politică. Buclele sale frumos aranjate cu gel îl fac să pară mai tânăr, iar costumele sobre nu îl prind bine.

Jeroen Dijsselbloem

Jeroen Dijsselbloem

În Parlamentul European a fost asistent din partea formaţiunii sale, Partidul Muncii. A lucrat în cercetare la universitatea irlandeză Cork. În fruntea Ministerului olandez al Finanţelor s-a instalat abia în toamna anului trecut, deci omologii săi europeni nu au avut timp să-l cunoască mai bine.

În orice caz, până acum, Dijsselbloem s-a remarcat printr-o politică de consolidare destul de dură. "Olanda trebuie să strângă bine cureaua. Şi nu numai Olanda va trebui să economisească, ci şi aproape toate celelalte state europene", a afirmat Jeroen Dijsselbloem la prima sa apariţie la Bruxelles, în calitate de şef al finanţelor.

O legendă vie

Jean-Claude Juncker a devenit o legendă vie în istoria Europei unite. De neuitat sunt, mai ales, discursurile sale în care cu greu îţi dădeai seama dacă a fost ironic sau nu. Unele dintre observaţiile şi glumele făcute în germană, franceză, engleză sau luxemburgheză, au relaxat atmosfera şedinţelor lungi şi obositoare ale Grupului. Mulţi spun, încă de pe acum, că Juncker o să le lipsească.

În ultimii ani, însă, europenii au avut puţine motive să zâmbească. Criza euro nu i-a slăbit nicio clipă, iar Juncker a fost nevoit să intervină serios. Şeful Grupului Euro a făcut presiuni asupra ţărilor cu dificultăţi care au fost îndemnate să facă atât reforme, cât şi economii. Cu toate că vestea despre Atena care ar fi minţit în privinţa deficitului bugetar l-a determinat să declare cu asprime: "Jocul s-a încheiat!", Juncker a continuat să manifeste înţelegere faţă de greutăţile poporului elen. Iar când vocile care cereau excluderea Greciei din zona Euro s-au înmulţit şi au devenit tot mai zgomotoase, Juncker s-a opus vehement: "Nu mă gândesc nicio secundă la posibilitatea ca această ţară să iasă din comunitatea monetară."

S-a vorbit mereu despre solidaritatea ţărilor europene cu economii stabile, dar şi despre evitarea pretenţiilor exagerate şi s-a vehiculat controversata idee privind asumarea comună a datoriilor suverane. La întrebarea "cât de mari sunt riscurile la care vor fi expuşi contribuabilii germani?", şeful Grupului Euro a dat un răspuns pe care numai el îl putea da: "Cine nu-şi asumă niciun risc, riscă cel mai mult."

Juncker s-a înşelat doar o dată: în noiembrie 2010 era sigur că "cel puţin până la jumătatea anului 2013, în cazul Greciei nu vor fi implicaţi creditori privaţi." Câteva luni mai târziu era nevoit să-şi schimbe declaraţia.

Iubeşte-ţi aproapele

De-a lungul carierei sale în fruntea Grupului, Juncker nu a fost criticat în public. Iar când a avut el ceva de criticat, a fost mereu la subiect şi, întotdeauna, dispus la compromisuri. Europarlamentarul independent Hans-Peter Martin chiar l-a propus, cu mult entuziasm, ca viitor preşedinte al Comisiei Europene. Nu se ştie nici acum dacă prin acel "Yes" însoţit de un zîmbet sarcastic - în chip de răspuns - Juncker a fost din nou ironic sau a vorbit serios.

La ultima şedinţă pe care prezidat-o, Jean-Claude Juncker nu a dorit să facă un bilanţ al activităţii sale şi nici să-i dea sfaturi succesorului său. Până la urmă a făcut-o, totuşi: Europa e complicată, iar mulţi nu ţin seama de modul de gândire al altora. Dacă a învăţat ceva în toţi aceşti ani, atunci asta să fie: "Pentru unitatea Europei este esenţial să cunoaştem dificultăţile cu care se confruntă cel de lângă noi. Acesta ar fi sfatul meu: ca să reuşeşti, trebuie să-i iubeşti pe ceilalţi."

Ce-i aduce viitorul? După decenii întregi în politică, puterea "şi-a pierdut orice urmă de erotism", spunea de curând liderul în vârstă de 58 de ani. Ca premier luxemburghez care nu mai deţine şi funcţia de preşedinte al Grupului Euro, Jean-Claude Juncker îşi va putea spune mult mai liber părerea în anumite chestiuni europene: "O să mai auziţi de mine!"