1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Grexit-ul ameninţă din nou

Nu de puţine ori s-a profilat o ieşire forţată a Greciei din comunitatea monetară europeană. Până acum, situaţia a fost evitată. Însă amplificarea convingerilor populiste sporeşte probabilitatea unui viitor Grexit.

De ani de zile situaţia este aceeaşi. Supraîndatoratul stat elen continuă să aibă cheltuieli uriaşe. Grecia este ameninţată de faliment şi de ieşirea din zona euro. Guvernul şi creditorii ameninţă, imploră şi se ceartă. Dar, în cele din urmă, Atena tot primeşte fonduri noi. Ultima oară s-a întâmplat în vara anului 2015 când Grecia a primit cea de-a treia tranşă, în valoare de 86 de miliarde de euro, din pachetul de ajutor. Proaspăta infuzie de capital este prevăzută pentru perioada 2015-2018.

Suma este eşalonată, însă ţara primeşte banii numai dacă îşi respectă obligaţia de a reforma sistemul şi de a face economii la buget. În vară Atena va trebui să achite o rată la credite de peste 6 miliarde de euro. Suma poate fi rambursată numai în condiţiile în care grecii primesc următoarea tranşă de ajutor, dar - de data aceasta - decizia creditorilor este mai incertă ca oricând.

Alegeri importante în Europa

Două lucruri sunt diferite acum faţă de anii trecuţi. Spre deosebire de primele două pachete de ajutor, în cel de-al treilea nu mai este implicat şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Incertitudinea că Grecia îşi va putea achita creditele a determinat FMI să impună condiţia ca altcineva să-şi asume o parte din povara datoriei ţării. Şi cine altcineva să fie dacă nu celelalte ţări din zona euro? Însă, în acest punct, se profilează cel de-al doilea aspect: în Europa climatul politic s-a schimbat.  

Populismul de dreapta, cu tendinţe inclusiv contra Uniunii Europene şi a monedei euro, înfloreşte. În mai multe ţări membre vor avea loc alegeri anul acesta. În Franţa, candidata de dreapta la funcţia supremă în stat, Marine Le Pen, urmăreşte ieşirea din comunitate, iar o mare parte a electoratului german are impresia că Republica Federală a aruncat destui bani publici într-un sac fără fund.

Grecia primeşte următoarea tranşă de ajutor numai în condiţiile în care îşi va respecta angajamentele în domeniul reformelor (picture alliance/chromorange/Ohde)

Grecia primeşte următoarea tranşă de ajutor numai în condiţiile în care îşi va respecta angajamentele în domeniul reformelor

Martin Schulz apără Grecia

Intrat deja în atmosfera de campanie electorală, în cadrul unei emisiuni de televiziune, ministrul federal al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, i-a cerut hotărât Atenei să facă eforturi susţinute în domeniul reformelor şi al reducerii cheltuielilo,r altminteri "ţara nu va putea rămâne în comunitatea monetară". În opinia sa, "Grecia îşi permite să trăiască mai bine decât îi permite economia".       

Publicaţia olandeză "de Volkskrant" pledează de pe acum pentru ieşirea Greciei din zona euro. Banii împrumutaţi s-au dus pe apa sâmbetei, iar electoratului i-ar fi mai uşor să "digere" situaţia, dacă Grecia ar părăsi comunitatea monetară "la momentul potrivit". 

În schimb, candidatul social-democraţilor la funcţia de cancelar şi fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, a sărit în apărarea grecilor. "Cine se joacă acum cu Grexit, se joacă şi cu divizarea continentului. Poate că lucrul acesta ar fi în interesul lui Donald Trump şi al doamnei Marine Le Pen, dar cu siguranţă nu şi în interesul Germaniei şi al Europei." a declarat Schulz în paginile publicaţiei "Die Welt". Încurajări pentru Grecia au venit şi din partea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care apreciază progresele înregistrate în ultima perioadă.

Scutirea de datorii

În chestiunea datoriilor, şi opoziţia elenă cere clemenţă - lucru, cu siguranţă, pe placul premierul Alexis Tsipras. El i-a solicitat cancelarei Angela Merkel să tempereze "agresiunea permanentă" a ministrului federal de Finanţe. Însă, Tsipras şi-a atras şi mânia concetăţenilor săi. Acum doi ani când s-a instalat în funcţie, prin opoziţia sa faţă de programul de austeritate, premierul elen era coşmarul creditorilor. Între timp a devenit şi coşmarul contribuabililor. Ultima mărire de impozit a intrat în vigoare în Grecia la 1 ianuarie. 

Premierul elen Alexis Tsipras în faţa membrilor partidului său într-un discurs privind planul european de salvare a Greciei, 11.02.2017 (picture-alliance/AP Photo/Y. Karahalis)

Premierul elen Alexis Tsipras în faţa membrilor partidului său într-un discurs privind planul european de salvare a Greciei, 11.02.2017

Desigur, popularitatea premierului socialist Tsipras a avut de suferit. Protestele şi grevele sunt la ordinea zilei, iar opoziţia conservatoare a urcat în sondaje. Kyriakos Mitsotakis, noul şef al formaţiunii Nea Dimokratia, s-a aflat la Berlin pentru o întrevedere cu Angela Merkel la începutul acestei săptămâni. Dar să nu uităm, Nea Dimokratia şi partidul socialist Pasok sunt formațiunile politice care au aruncat ţara în criză printr-o proastă gestionare economică. Acum, Mitsotakis cere scutirea de datorii a ţării. La fel ca Tsipras, numai că pe un ton puţin mai amabil.

Un moment nepotrivit

Pe lângă ministrul german Schäuble, şi alte ţări europene aşteaptă de la Grecia un surplus de 3,5% la buget, pe termen lung, după deducerea datoriilor. Premierul Tsipras consideră că este imposibil. De aceeaşi părere este şi liderul opoziţiei, Kyriakos Mitsotakis, care crede că Grecia ar putea înregistra un plus de 2%. În opinia multor analişti financiari, fără scutirea măcar a unei părţi din datorii ţara nu va putea reveni la un ritm de creştere sănătos.

Probabil şi miniştrii de Finanţe din Germania, Franţa sau Olanda văd lucrurile la fel. Ghinionul grecilor este că, în an electoral, niciunul dintre aceşti oficiali nu o poate recunoaşte deschis. "Momentul pentru acest nou act al tragediei elene nu poate fi mai nepotrivit de-atât", conchide expertul Rabobank, Michael Every.

Autor: Christoph Hasselbach / Claudia Ştefan