Greenpeace dezvaluie secretul de la Gorleben

Primele demonstratii impotriva construirii centrului de depozitare a deseurilor nucleare la Gorleben au avut loc in urma cu mai bine de 30 de ani, in 1979. Generatii intregi au protestat de-a lungul timpului in landul Saxonia Inferioara, unde se afla mina dezafectata, cerand ulterior inchiderea minei de sare si relocarea reziduurilor.

Care e adevarul?

Organizatia ecologista Greenpeace redeschide acum scandalul, publicand la Berlin documente, conform carora centrul de la Gorleben ar fi fost inaugurat pe considerente pur politice.

"Nu s-au facut niciodata analize geologice, care sa ateste faptul ca mina de sare de la Gorleben a fost cea mai buna alegere", a declarat la Berlin Mathias Edler, expert in probleme nucleare, la Greenpeace. "Operatiunile nu au fost transparente, iar criteriile de natura geologica au jucat un rol secundar", dezvaluie Edler.

"Inainte de a se incheia cercetarile, nu putem sa dam un verdict absolut referitor la aceasta locatie", spune Ralf Schmidt, geolog in cadrul Societatii germane pentru constructia si administrarea centrelor de deseuri nucleare (DBE). "Va dura ani intregi pana sa putem confirma ca structura este corespunzatoare sau nu - sau daca e in regula, dar cu anumite restrictii", a adaugat Schmidt.

Reziduurile se tot acumuleaza asadar in mina de sare din Saxonia Inferioara, de zeci de ani, timp in care nici specialistii nu stiu inca daca centrul de la Gorleben reprezinta un pericol real pentru locuitorii din zona.

Pericolul: un milion de metri cubi de apa

Nu acelasi lucru il spune insa Greenpeace, care sustine ca autoritatile germane ar fi ascuns anumite informatii, conform carora mina nu ar fi adecvata pentru depozitarea de reziduuri radioactive.

Organizatia ecologista a postat documentele pe internet care arata, printre altele, ca Oficiul Federal pentru Protectia Impotriva Radiatiilor (BfS)avea inca din anul 1996 informatia ca in zona minei de la Gorleben se afla un bazin de apa subterana, cu un volum de peste un milion de metri cubi. La fel ca in cazul depozitului de la Asse, situat nu departe de Gorleben, exista pericolul ca apa sarata sa inunde complet galeriile subterane si sa corodeze butoaiele, in care sunt stocate deseurile", spun specialistii Institutului German pentru Geologie.

Ministrul Federal al Mediului, Norbert Röttgen, a declarat, referindu-se la posibilitatea inchiderii depozitului de la Gorleben, ca "de zeci de ani, politicienii s-au eschivat de la aceasta responsabilitate." Röttgen a adaugat ca guvernul trebuie sa gaseasca o solutie pentru deseurile care s-au acumulat in ultimii 30 de ani.

Autor: Lavinia Pitu, DW-Berlin
Redactor: Robert Schwartz