1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Grecia, săraca ţară pe "tronul" UE

Grecia preia preşedinţia UE într-un an extrem de agitat, care ar putea marca revenirea în prim-plan a naţionaliştilor şi euroscepticilor din toate taberele, impulsionaţi de problemele sociale provocate de criză.

default

Premierul grec, Antonis Samaras

Grecia se află în continuare în criză. Nivelul şomajului a ajuns la 27 la sută, taxele cresc, cheltuielile publice scad, iar datoriile ţării, de câteva sute de miliarde de euro, sufocă statul elen.

Progresele sunt infime şi se produc într-un ritm extrem de lent, astfel încât situaţia continuă să semene cu o "catastrofă umanitară", după cum s-a exprimat parlamentarul Konstantinos Karagkounis.

Aflat la Bruxelles, politicianul, care face parte din partidul conservator al premierului Antonis Samaras, a declarat că situaţia în care se află grecii de rând continuă să fie dezastruoasă. "Trebuie să facem faţă unei situaţii foarte dificile. Preşedinţia UE, pe care o preluăm de la 1 ianuarie 2014 ne va pune la grele încercări", a spus Karagkounis.

Grecia, ţara europeană cu cele mai grave probleme economice, preia preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European. Guvernul elen va trebui să conducă numeroase şedinţe şi întâlniri la nivel înalt.

Troica rămâne

Nu puţini greci consideră că strictul control exercitat de aşa-numita Troică (FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană) asupra finanţelor ţării este o ocupaţie străină.

Creditorii Greciei au convenit să acorde autorităţilor de la Atena 50 de milioane de euro pentru susţinerea preşedinţiei UE. Suma, spun experţii, este extrem de mică. "Grecii trebuie să se descurce cu un buget care este cu 40 la sută mai mic decât cel actual", a declarat Jorgo Chatzimarkakis, parlamentar liberal german de origine greacă.

"Grecii sunt însă deja obişnuiţi să facă economie, astfel încât vrem să cheltuim o sumă mai mică decât cea care ne-a fost alocată. Preşedinţia va fi austeră", a spus la rândul său ministrul grec al Afacerilor Europene, Dimitris Kourkoulas. Astfel, reuniunile nu vor avea loc pe insule, ci la Atena. Un constructor de automobile va furniza gratuit maşini şi nu vor fi "nici cravate, nici eşarfe" oferite delegaţiilor, cu atât mai puţin "agende şi pixuri", a avertizat Kourkoulas.

Grecia, care deţine pentru a cincea oară preşedinţia UE de la aderarea sa în 1981, doreşte organizarea a 14 reuniuni la nivel ministerial şi a altora 120.

Premierul Antonis Samaras a declarat, la Atena, în timpul prezentării priorităţilor Greciei din postura de preşedinte al UE, că ţara sa se va concentra pe creşterea economică, azilul politic şi coeziunea socială.

Grecii consideră că îngrijorările cu privire la o performanţă slabă a ţării lor la conducerea UE sunt nefondate. “Să nu uităm: Belgia s-a luptat cu astfel de sentimente în timpul preşedinţiei sale din 2010. Ei nici măcar nu aveau un guvern atunci şi tot s-au descurcat bine; criza lor nu a afectat Europa”, a declarat eurodeputatul socialist Sylvana Rapti pentru Deutsche Welle.

Cu privire la creşterea economică, coaliţia de guvernare formată din Conservatori şi Socialişti intenţionează să dea un exemplu partenerilor europeni prin depăşirea recesiunii care a grevat puternic societatea elenă.

Grecia a preluat preşedinţia UE de la Lituania. Ţara baltică lista la începutul lunii iulie o serie de obiective, printre cele mai importante numărându-se continuarea procesului de integrare europeană a ţărilor din sud-estul continentului sau uniunea bancară. Lituania a fost precedată de Irlanda.