1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Grecia: reforma administraţiei bate pasul pe loc

Finanţatorii internaţionali îi cer Greciei să-şi micşoreze aparatul de stat. Mai nimeni nu aşteaptă însă un nou val de concedieri în sectorul bugetar. Sistemul clientelar are tradiţie în instituţiile elene.

Guvernul elen de coaliţie, condus de premierul conservator Antonis Samaras, a promis deja din toamna anului 2012 că va concedia 15.000 de bugetari până la finele anului 2014. În plus, cel puţin 12.000 de funcţionari de stat trebuiau să fie mutaţi în cursul acestui an în posturi noi, unde este mai mare nevoie de ei. Pentru troica compusă din UE, FMI şi Banca Centrală Europeană, reformele de acest fel sunt premiza virării, către Grecia, a următoarei tranşe din pachetul de salvare, în valoare de 8,1 miliarde de euro.

Aplicarea reformei în sectorul administrativ dă însă rateuri. Zilele trecute, mass media elene au relatat despre un ultimatum dat de troică guvernului de la Atena. Troica ar fi dat executivului termen până luni, 8 iulie, să înceapă să-şi onoreze promisiunea în ce priveşte disponibilizările şi mutările în sectorul public. Ulterior, atât guvernul Samaras cât şi Comisia de la Bruxelles au negat existenţa acestui ultimatum. Totuşi, ministrul elen Kiriacos Mitsotakis, însărcinat special pentru reforma în sistemul administrativ, a declarat că va prezenta luni, 08.07, Parlamentului un proiect de reformă, care va da satisfacţie tuturor pretenţiilor troicii.

"Reformele dorite în administraţie sunt necesare, dar foarte greu de aplicat din punct de vedere politic", a declarat Napoleon Maraveias, profesor de ştiinţe politice şi administrative la Universitatea din Atena. Premiza unei reforme veritabile ar fi în opinia sa evaluarea critică şi obiectivă a activităţii funcţionarilor de stat. Acest demers este însă foarte dificil fiindcă, pe de-o parte, funcţionarii nu au încredere în instituţiile statului, iar pe de alta, sistemul clientelar este atotputernic în Grecia.

Maraveias, care a studiat politologie în Franţa, trebuie să ştie despre ce vorbeşte. În calitate de ministru al Agriculturii în cabinetul interimar condus de Panaiotis Pikramenos, el a cunoscut în anul 2012 modul în care funcţionează ministerele de la Atena. Astăzi ştie precis că nu există voinţă politică reală pentru aplicarea reformei în aparatul administrativ.

Acesta este şi motivul pentru care nu există o planificare pe termen lung la nivel politic. Tot ce există sunt propuneri şi speculaţii, explică Maraveias. Ba se aude propunerea fuzionării gardienilor publici cu poliţia, ba se propune câte o nouă angajare pentru orice concediere. Nu există nicio planificare unitară.

Abia în 2010 s-a hotărât, de către guvernul socialist de atunci, numărarea tuturor funcţionarilor de stat din Grecia. De atunci se ştie că în urmă cu trei ani, pentru statul elen lucrau cam 768.000 de oameni. Dar în acea statistică nu au fost incluşi şi salariaţii întreprinderilor comunale sau ai marilor companii de stat, cum ar fi gigantul energetic DEI sau radioteleviziunea de stat ERT.

În baza acelei numărători nu se poate elabora o reformă chibzuită a administraţiei, consideră jurnalista Rula Saluru, specializată pe problemele pieţei muncii. "După ce o instituţie a aflat câţi angajaţi are, ar trebui să întocmească un plan de organizare în aşa fel încât fiecare să ştie cine cu ce se ocupă", afirmă Saluru. Totuşi, jurnalista spune că nu a văzut nicăieri o astfel de organigramă. Motivul? Instituţiile publice oferă în primul rând sinecuri clientelei de partid, şi această stare de fapt nu s-a schimbat în ciuda crizei şi a presiunilor făcute de troică.

Spus mai pe şleau: vajnici soldaţi de partid aflaţi în funcţii de conducere nu vor ca fiecare să ştie ce face fiecare în instituţii. Într-un astfel de caz ar deveni evident că prea mulţi nu fac mai nimic.