Grecia, pionul important de la graniţa UE

Ca şi cum n-ar fi fost suficiente analizele şi comentariile despre situaţia din Grecia, în Germania se discută mai nou despre riscurile la care ar putea fi expusă UE din cauza instabilităţii din această ţară.

Conform scenariilor pesimiste, problemele economice ar putea destabiliza ţara din punct de vedere politic şi cauza tensiuni sociale în regiune. În plus, eventualele valuri de refugiaţi proveniţi din Siria sau ca urmare a unui atac israelian asupra Iranului nu ar putea fi ţinute sub control la graniţa grecească a UE.

Ministrul elen de interne a declarat, în context, că "dacă lumea nu este gata să priceapă că Grecia are rolul unui dig în faţa valurilor de probleme care se îndreaptă către Europa, situaţia va scăpa de sub control. Grecia trebuie să aibă stabilitate politică şi economică, altfel va trebui să ne confruntăm cu propagandişti ai fundamentalismului islamic, cu crima organizată, ba chiar şi cu terorismul".

Părerea oficialului elen pare a fi împărtăşită cu precădere de către politicienii creştin-democraţi germani, unii dintre ei nefiind defel experţi în chestiuni de securitate, ci specialişti în cu totul alte domenii; un semnal clar de susţinere a cancelarului Angela Merkel, care doreşte rămânerea Greciei în Zona Euro. Mai puţin convinsă de utilitatea acestei măsuri este populaţia germană.

Argumentaţia nu s-a limitat la chestiunea eventualelor valuri de refugiaţi. Unii politicieni au mers şi mai departe, deschizând cutii ale pandorei din timpul Războiului Rece. Multe voci susţin că o Grecie sărăcită, îndatorată şi frustrată s-ar putea apropia de Rusia. Or, Moscova cea potentă din punct de vedere financiar ar putea fi interesată să se implice în Grecia nu doar din punct de vedere economic. Rusia este în căutarea unei noi baze navale în Marea Mediterană de când portul Tartus din Siria a devenit extrem de nesigur.

Şefa de la German Marshall Fund din Berlin cataloghează drept "isterice" scenariile avansate de unii politicieni. Constanze Stelzenberger admite că Europa s-ar putea vedea luată cu asalt de zeci de mii de refugiaţi, însă acest lucru "nu este o problemă care nu poate fi rezolvată".

În ceea ce priveşte "intervenţiile" Rusiei sau chiar ale Chinei în Grecia şi interesul manifestat de aceste două mari puteri pentru rezervele de petrol din partea sudică a Mării Mediterane, Stelzenberger consideră că UE trebuie să îşi păstreze nervii. "Grecia ar putea profita de şansa ei. De altfel, nici Germania care importă o mare parte din necesarul de gaze din Rusia, nu este dependentă politic de Rusia", spune experta.

S-ar putea schimba modifica ecuaţia politică în cazul ieşirii Greciei din UE? Stelzenberger spune că nu. În schimb, spune ea, criza economică din această ţară s-ar adânci. "Acest lucru ar putea pune Grecia în imposibilitatea de a se achita de obligaţiile asumate odată cu aderarea la NATO. Şi nu este vorba despre noi achiziţii de armament, ci de modernizarea şi întreţinerea infrastructurii existente, care ar deveni foarte greu de realizat". Cu toate acestea, acest scenariu nu este "apocaliptic", spune experta.

Mai grave ar putea fi urmările economice odată ce Grecia ar ieşi din zona euro, care s-ar răsfrânge asupra întregii Uniuni Europene. În acest context, ţara care ar putea consolida siguranţa NATO şi a UE în regiune ar fi Turcia, spune la rândul său Christian Moelling, de la Fundaţia Germană pentru Economie şi Politică.