1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Grecia nu mai face faţă valului de imigranţi ilegali veniţi prin Turcia

Pentru prima data de la infiintarea misiunii europene de securizare a frontierelor - FRONTEX - un stat comunitar apeleaza la ajutorul acesteia pentru ca nu mai poate face fata valului de imigranti ilegali din state terte

default

Lagăr de azilanţi în Grecia

Grecia a cerut asistenţă Uniunii Europene din cauza creşterii alarmante a numărului de imigranţi ilegali în spaţiul comunitar. Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a confirmat la Bruxelles cererea guvernului elen de asistenţă din partea Agenţiei Europene de Protecţie a Frontierelor, FRONTEX. Aceasta ar urma să trimită echipe de specialişti la frontiera eleno-turcă, unde din ce în ce mai mulţi refugiaţi din Africa şi Afganistan încearcă să ajungă în Europa. Între timp, 90% din imigranţii ilegali ajung în Europa prin Grecia, a declarat în context comisarul Malmström. Grăniceri ai agenţiei FRONTEX supraveghează deja strâmtorile dintre Grecia şi Turcia în partea estică a Mării Egee. Urmarea a fost însă că refugiaţii s-au reorientat către frontiera terestră.

Este pentru prima dată în istoria UE când un stat membru cere asistenţa FRONTEX pentru a stopa un val de imigraţie din state terţe. Cea mai gravă situaţie se înregistrează în împrejurimea oraşului Orestiada. În fiecare zi, sute de persoane încearcă să treacă ilegal frontiera Greciei. Cei mai mulţi refugiaţi vin din Somalia, Afganistan, Irak şi Iran. Ei vor să ajungă prin Grecia în alte state comunitare. Guvernul de la Atena a apelat în repetate rânduri la solidaritatea ţărilor europene. “Nu ne lăsaţi singuri în lupta împotriva imgraţiei ilegale”, au cerut de mai mute ori decidenţii eleni. Apelurile lor au fost însă ignorate în aceeaşi manieră în care a fost ignorată şi situaţia economică dezastruoasă a ţării.

Nu numai autorităţile greceşti au sesizat UE în privinţa situaţiei catastrofale a imigraţiei ilegale. Organizaţii pentru drepturile omului au înaintat zeci de memorii instituţiilor europene, atrâgănd atenţia asupra faptului că Grecia este depăşită de numărul refugiaţilor. În plus, conform reglementării europene în materie de azil – aşa numitul Acord Dublin II – mii de azilanţi scăpaţi de Grecia şi ajunşi în alte state sunt retrimişi în Grecia pentru a li se procesa cererea de azil. Atena este supusă astfel unei presiuni suplimentare: pe de-o parte nu face faţă numărului de refugiaţi noi, iar pe de altă parte trebuie să proceseze cereri de azil de la refugiaţi expulzaţi din alte state europene, doar pentru că aceştia au intrat în spaţiul comunitar prin Grecia.

Unul din miniştrii cabinetului elen afirmase chiar la începutul acestei luni la o întrevedere a miniştrilor de interne europeni că ţara sa va avea nevoie de “mult ajutor” în gestionarea acestei probleme. Christos Papoutsis propusese de asemenea încheierea unui acord cu Turcia care să permită relocarea refugiaţilor şi procesarea cererilor acestora în ţara prin care urmau să tranziteze frontiera UE. Lagărele de refugiaţi sunt şi aşa arhipline în Grecia. Dar ceilalţi miniştrii europeni nici nu au vrut să audă de posibilitatea amendării acordului Dublin II. Acest document prevede că posibilitatea acordării de azil trebuie analizată în ţara în care imigrantul ilegal a intrat în spaţiul comunitar.

Anterior, şi raportorul special al ONU pe probleme de migraţie şi tortură, Manfred Nowak, afirmase că Grecia nu va mai putea face faţă multă vreme presiunii venite din partea celorlalte state comunitare. Nicio altă ţară nu vrea să se complice cu proceduri de azil, dar responsabilitatea ar trebui împărţită echitabil în context instituţional european, spunea Nowak în această vară.

Autor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu (ap, afp, rtrd)
Redactor: Ovidiu Suciu