1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Grecia: măsurile de austeritate, sub semnul întrebării?

În lupta electorală din Grecia politicienii pun sub semnul întrebării termenii de acordare a noii tranşe de ajutor financiar. Într-adevăr există posibilitatea adoptării unor măsuri alternative. Iar începe târguiala.

Cu ocazia recentei sale apariţii la Salonic, fostul premier elen Alexis Tsipras s-a arătat hotărât: "războiala" cu creditorii internaţionali privind îmbunătăţirea termenilor de acordare a noilor credite nu s-a încheiat. Politicianul socialist susţine că vizează mai ales o restructurare a datoriilor. Pe agenda sa se mai găsesc protejarea creditorilor băncii şi a angajaţilor, dar şi a averii statului - avere ce nu trebuie "vândută".

În preambulul alegerilor parlamentare programate pe 20 septembrie şi liderul opoziţiei conservatoare, Evangelos Meimarakis, s-a prezentat la fel de bătăios: guvernul său nu va majora impozitele şi taxele pentru agricultori, ci va propune alte opțiuni.

Pe 15 august, Parlamentul de la Atena a aprobat înţelegerea la care s-a ajuns cu creditorii internaţionali în vederea obţinerii unei noi tranşe de finanţare. În schimbul creditelor în volum de până la 86 de miliarde de euro, Grecia este dispusă să continue reformele. Printre acestea se numără şi înfiinţarea unui nou fond privat de privatizare, recapitalizarea băncilor şi majorarea impozitelor pentru agricultori.

Să fie acum de domeniul trecutului recentele decizii? "Să nu uităm că grecii sunt în plină campanie electorală", afirmă Thanos Dokos, directorul think-tank-ului ELIAMEP. Cu precădere fostul guvern al lui Alexis Tsipras se bazează pe obţinerea majorităţii absolute şi promite să îndrepte greşelile trecutului, explică politologul. "După alegeri, toţi vor trebui să-şi asume ceva mai multă responsabilitate, ba chiar să-şi ia angajamentul să colaboreze", spune Dokos.

Wahlkampf Syriza Demonstration

Syriza, campanie electorală

Măsuri alternative - formula magică

În campania electorală, dezbaterea pe marginea modificării termenilor de creditare nu e chiar absurdă - adaugă politologul: "Încă de la începerea negocierilor s-a ştiut că Troica e dispusă să ia în considerare şi soluţii alternative în cazul în care Atena respinge o măsură de austeritate sau alta." Concret: dacă Guvernul elen refuză propunerea creditorilor privind majorarea impozitelor, acesta trebuie să prezinte măsuri alternative care să asigure aceleaşi încasări la buget.

Cu cât executivul de la Atena ar adopta reformele necesare redresării ţării şi economia ar da semne de creştere, cu atât mai binevenită ar fi examinarea unor măsuri alternative - susţine directorul ELIAMEP. Aşadar există opţiunea anumitor modificări, fără ca programul de austeritate să fie periclitat.

Or, în campania electorală, tocmai acesta este obiectivul lui Tsipras - crede jurnalistul şi analistul politic Christos Zervas. Din noul acord de finanţare nu lipseşte posibilitatea modificărilor sau a îmbunătăţirilor, cu condiţia ca Guvernul elen să înainteze alternative viabile. "Planul lui Tsipras urmăreşte să facă programul de austeritate suportabil în plan social. Memorandumul nu înseamnă sfârşitul oricărei politici. Dacă ar fi fost aşa, organizarea unor noi alegeri n-ar mai fi avut niciun sens", spune Zervas.

Şcolile particulare, pe lista plătitorilor de TVA

Cât de dificilă este evaluarea tuturor intereselor şi introducerea "măsurilor alternative" o demonstrează actuala dispută în jurul intenţiei de trecere a şcolilor private pe lista plătitorilor de TVA. În ultima lună, în "catalogul atrocităţilor" au intrat şi cele 23% reprezentând taxa ce ar putea fi aplicată instituţiilor de învăţământ particulare. Pe 11 septembrie începe şcoala, pe 20 sunt alegerile. 80.000 de copii frecventează şcoli particulare, nu fiindcă părinţii lor sunt bogaţi, ci din cauza nemulţumirii generale faţă de şcolile de stat.

Opoziţia acuză partidul Syriza de orbire ideologică şi aminteşte că impozitarea instituţiilor de învăţământ încalcă legile europene în vigoare. Formaţiunea de stânga a susţinut însă că are suportul creditorilor internaţionali de a percepe taxe de la şcoli - lucru care a stârnit indignarea Comisiei Europene. Prin urmare, Syriza a promis să renunţe la această idee, iar după alegeri s-o excludă de pe lista măsurilor pentru redresare.

Încă nu se ştie de unde vor proveni cele 250 de milioane de euro care, conform planului, ar fi urmat să fie colectate din TVA-ul aplicat şcolilor particulare. Camera de Industrie şi Comerţ de la Atena propune o reducere masivă a poverii fiscale. Mai ales taxele şi accizele din comerţ, cu excepţia comerţului cu tutun, ar trebui să scadă în perioada următoare. În schimb, majorarea taxei cu numai 50 de cenţi la un pachet de ţigări ar aduce încasări suplimentare de 550 de milioane euro anual, spune directorul instituţiei, Konstantinos Michalos.

Michalos nu este singurul care susţine mărirea taxelor la ţigări. Şi Uniunea Tinerilor Agricultori pledează pentru o asemenea majorare ca "măsură alternativă" la preconizata creştere a impozitelor percepute de la agricultori.