1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Grecia este salvată. Pe moment

Eurogrup a reușit ceea ce se străduia deja de mai multe luni: aprobarea unor noi credite de miliarde de euro pentru Grecia. Dar la reuniunea din Luxemburg, o anume problemă a rămas nerezolvată.

Membrii Eurogrup au reușit să ajungă din nou la un acord pentru a decide soarta Greciei. La Luxemburg, ei au găsit numitorul comun care să-i liniștească pe toți: pe greci, pe miniștrii de Finanțe din UE și pe FMI.

S-a decis alocarea unor credite în valoare de 8,5 miliarde de euro din fondul european de salvare (EMS), după cum a anunțat șeful Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem. El a vorbit despre un "pas mare" înainte. Comisarul european pentru Economie, francezul Pierre Moscovici, a adăugat cu exaltare: "Sunt vești foarte bune, care conțin promisiunea speranței - atât pentru poporul grec, cât și pentru zona Euro."

Participanți la reuniunea Eurogrup de la Luxemburg

Participanți la reuniunea Eurogrup de la Luxemburg

Bani noi pentru datorii vechi

Aceste vești bune au venit exact la timp pentru Atena. Statul elen trebuie să-și achite în patru săptămâni datoriile la creditorii privați, la BCE și la FMI. De plată sunt aproape șapte miliarde de euro, bani pe care Atena nu îi are și care ar urma să vină din fondul de salvare creat în 2016. Practic, un credit nou îl stinge pe cel vechi.

În Germania, comisia de buget a Bundestag verifică vineri dacă acordul încheiat de Eurogrup corespunde mandatului dat de Parlamentul de la Berlin.

Negocierile au avansat încet în ultimele săptămâni pentru că creditorii nu reușiseră să se înțeleagă cu privire la modul în care Grecia trebuie să administreze povara tot mai mare a datoriilor. FMI cere ca o parte din datoriile statului elen să fie anulate, dar ministrul german de Finanțe Wolfgang Schäuble respinge ferm acest demers.

Premierul grec Alexis Tsipras spera într-o reducere a datoriilor

Premierul grec Alexis Tsipras spera într-o reducere a datoriilor

La Luxemburg s-a ajuns totuși la un compromis, după șase ore de negocieri: FMI se va alătura oficial programului de salvare pentru Grecia. Bani de la Fondul Monetar Internațional vor sosi însă abia după ce Eurogrup va avea un plan clar cu privire la modul de reducere pe termen lung a datoriilor Greciei. Un anunț în acest sens a fost făcut de șefa FMI Christine Lagarde la Luxemburg. Nu se știe deci dacă forul din Washington va plăti vreun ban până la urmă și nici despre ce sume ar putea fi vorba.

Nu este necesară o anulare a datoriilor?

Ministrul german de Finanțe a dat următorul răspuns când a fost întrebat despre o relaxare a datoriilor statului elen: "Dacă tăierea datoriilor nu este necesară, atunci nu avem de ce să o facem." Adică: dacă prognoza UE privind evoluțiile pozitive pe viitor ale economiei elene se va adeveri, atunci Atena va reveni oricum pe propriile picioare și nu va mai avea nevoie de injecții de capital din afara țării.

Schäuble a declarat pentru DW: "Avem prognoze diferite. Instituțiile europene sunt mult mai optimiste decât FMI." Pe moment, dezvoltarea economică a Greciei ar fi bună.

Atena ar fi adoptat măsuri dureroase, necesare însă pentru primirea de noi ajutoare financiare. Printre acestea: privzatizarea întreprinderilor de stat neprofitabile, micșorarea pensiilor și anularea privilegiilor fiscale. Autoritățile de la Bruxelles și Berlin s-au declarat mulțumite cu aceste măsuri. Comisia Europeană anticipează că Grecia va reuși în anii următori surplusuri bugetare de 3,5%, suficiente pentru achitarea datoriilor de stat.

Teama de o spirală negativă

La Washington, acest optimism nu este împărtășit. FMI se așteaptă la un surplus bugetar de doar 1,5%. Dacă va fi așa, atunci Grecia nu va reuși să redevină independentă nici după expirarea actualului program de ajutorare, în 2018. În acest caz, Atena va avea nevoie de noi credite, ceea ce va duce la creșterea pe mai departe a datoriilor - o adevărată spirală negativă.

Demonstrație la Atena în mai împotriva măsurilor de austeritate

Demonstrație la Atena în mai împotriva măsurilor de austeritate

Poziția FMI este și cea a guvernului elen. Premierul Alexis Tsipras a amenințat recent că, fără o tăiere a datoriilor, reformele adoptate acum, mai ales micșorarea pensiilor și majorarea fiscalității, vor fi anulate. Acestea ar urma să intre în vigoare abia din 2019, respectiv 2020.

Tsipras se află sub o mare presiune internă. Cabinetul său urmează practic un program de guvernare total opus platformei de stânga cu care a câștigat puterea. Executivul lui Tsipras a redus de mai multe ori pensiile și salariile și a majorat impozitele. Ceea ce nemulțumește masiv populația greacă. Mii de pensionari au protestat joi pe străzile Atenei. Iar în 2019 au loc următoarele alegeri generale.

Autoare: Nina Niebergall