1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Grecia: Critici îndreptăţite sau propagandă electorală?

Fostul ministru de finanţe elen, Evanghelos Venizelos, reproşează Germaniei că a câştigat de pe urma acordării de credite Greciei, aflate în prag de faliment. Este chiar aşa?

Nu mai puţin de 400 de milioane de euro ar fi câştigat Germania în ultimii doi ani datorită creditelor oferite statului elen, aflat în impas. Acesta e calculul făcut de preşedintele PASOK, Evanghelos Venizelos. Motivul sunt dobânzile ridicate pe care Grecia a fost nevoită să le suporte. "O prostie", consideră Jörg Krämer şi explică:

"E clar că Grecia a plătit dobânzi, dar acestea au fost extrem de reduse şi nu acoperă, nicidecum, riscurile reale legate de creditele acordate". Cu alte cuvinte, nu se poate spune că Germania a făcut o afacere. Mai ales dacă ne gândim că investitorii privaţi au şters 100 de miliarde din datoriile Greciei.

Însuşi ministrul federal de finanţe, Wolfgang Schäuble a dat de înţeles că Republica Federală a obţinut sume importante prin creditele puse la dispoziţie Greciei. Afirmaţii deloc convingătoare pentru economistul şef de la  Commerzbank. În opinia sa, ministrul german nu vrea decât să liniştească electoratul german, ascunzându-i costurile reale ale ajutorului oferit statului elen, care sunt cu mult, mult mai ridicate.

Afaceri cu riscuri sporite

Riscurile pentru creditorii Greciei sunt evidente. O nouă ştergere a datoriilor elene e foarte posibilă şi aceasta ar afecta profund statele zonei euro şi Banca Centrală Europeană. Atunci când Wolfgang Schäuble este întrebat în legătură cu această chestiune, el preferă să citeze alte surse. Anume FMI, BCE şi Comisia Europeană, care pornesc de la ideea că prin măsurile adoptate, Grecia va avea, în anul 2020, o datorie de 120,5 procente din PIB. Un progres faţă de situaţia în care se găseşte astăzi. Dar, atrage atenţia Krämer, limita datoriilor statelor din spaţiul euro este, potrivit înţelegerii, de doar 60 la sută din PIB. Şi aceasta nu fără motiv. E foarte posibil ca într-o bună zi comunitatea internaţională să se sature să tot ofere bani proaspeţi Greciei, ceea ce ar însemna că n-ar mai fi capabilă să-şi achite datoriile.

Fără bani proaspeţi s-ar putea ajunge la colaps

Despre o astfel de perspectivă, ministrul german de finanţe nu vorbeşte, desigur. Dacă ar face-o, opinia publică ar crede că a fost demarat deja procesul de excludere a Atenei din spaţiul euro. În schimb, Schäuble aduce în discuţie posibilitatea acordării de noi pachete de salvare Greciei, după încheierea actualului program, aşadar încă înainte de 2020.

După toate acţiunile şi pachetele de salvare din ultimii ani, destinate Greciei, acum se vorbeşte intens de "creştere economică". Numai aşa, consideră creditorii internaţionali, statul ameninţat de faliment îşi va putea onora datoriile. În rândul opiniei publice germane s-a creat impresia că ar fi vorba de doar câţiva ani şi că grecii nu trebuie decât să dea dovadă de mai multă fermitate, să reformeze statul şi administraţia, să combată corupţia şi să completeze corect formularele de cerere de ajutoare din partea UE.

Chiar dacă ar fi aşa de simplu, chiar dacă grecii ar reuşi toate acestea şi ar face investiţii în domenii de viitor, problemele nu se rezolvă cât ai bate din palme, avertizează şi Alexander Kritikos, director de cercetare şi membru în prezidiul Institului german de cercetări economice, DIW.