Grecia: Ce se va întâmpla cu militarii turci dezertori? | Europa | DW | 15.01.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Grecia: Ce se va întâmpla cu militarii turci dezertori?

Guvernul de la Atena a anulat dreptul de azil acordat unui ofiţer turc. Un tribunal decide dacă arestarea lui este legală. Cazul este departe de a fi soluţionat, afirmă juristul Nikos Alivizatos.

 

Povestea este una brizantă. După puciul eşuat din Turcia, din iulie 2016, opt ofiţeri turci s-au urcat într-un elicopter şi s-au refugiat în Grecia, unde au cerut azil politic. Ankara susţine că militarii în cauză au fost implicaţi în tentativa de lovitură de stat şi cere să-i fie predaţi. Justiţiia din Grecia respinge această cerere. La sfârşitul lunii decembrie, autoritatea elenă competentă i-a acordat azil primului militar care a făcut cerere în acest sens. Ankara a protestat energic. Drept urmare, guvernul de la Atena a atacat în apel decizia instituţiei sale din subordine iar ofiţerul a fost din nou plasat în custodia poliţiei. După decizia de luni a unui tribunal, care se pronunţă asupra legalităţii acestei arestări, la mijlocul lunii februarie se va decide cu privire la contestaţia guvernului de la Atena. Ultimul cuvânt va aparţine, probabil, Curţii Supreme de Justiţie din Grecia. Procedura ar putea dura până la doi ani.

DW: Domnule Alivizatos, a intervenit guvernul de la Atena în buna fucnţionare a Justiţiei?

Nikos Alivizatos: Această formulare nu este corectă din punct de vedere juridic. Guvernul a făcut uz de un drept care îi revine, potrivit legii. Unui om care nu este jurist i se poate părea ciudat că guvernul acţionează împotriva deciziei luate de un organ propriu. Dar potrivit jurisprudenţei o astfel de acţiune este permisă dacă este menţionată explicit în lege. În cazul de faţă aşa este.

Totuşi, acuzaţi guvernul elen de "inconsecvenţă etică". Ce înseamnă asta concret?

Constituţia elenă interzice extrădarea luptătorilor pentru libertate şi a celor urmăriţi din motive politice. Această prevedere fundamentală a fost inclusă în Constituţie în 1975, după reinstaurarea democraţiei şi se datorează unei propuneri făcute de juristul Georgios Alexandros Mangakis, care a fost el însuşi urmărit în timpul dictaturii militare şi s-a refugiat în vremea respectivă în Germania. S-ar putea obiecta că lupta pentru libertate e una şi participarea la o tentativă de lovitură de stat e alta. Asta a şi afirmat Erdogan în cursul ultimei sale vizite la Atena. Iar răspunsul a fost următorul: Dacă ofiţerii au fost implicaţi într-o astfel de acţiune, atunci există un argument solid pentru extrădarea lor, respectiv pentru respingerea solicitării de azil pe care au depus-o. Dar din dosar nu rezultă o astfel de implicare.

Dar nu-şi cunoaşte dreptul constituţional limitele aici? Instanţele elene nu pot decide decât în baza unor informaţii pe care le pune la dispoziţie partea turcă...

Aşa este. Cererea de extrădare a fost înaintată de Parchetul din Istanbul. Dar nu rezultă din această cerere că cei implicaţi au luat parte la puciul eşuat. Lor li se reproşează că pilotul elicopterului era în contact cu un superior care a luat parte la tentativa de lovitură de stat. Cu privire la conţinutul discuţiei dintre cei doi nu se ştie nimic. Şi numai faptul că această discuţie a avut loc nu este suficient. În plus, elicopterul nu avea armament la bord. Pe această bază, autoritatea de azil din Atena a ajuns la concluzia că nu există indicii pentru acţiuni ilegale iar ofiţerii sunt urmăriţi din raţiuni politice.

Professor Nikos Alivizatos (DW/J. Papadimitriou)

Profesorul Nikos Alivizatos acuză guvernul de la Atena de "inconsecvenţă etică"

Puteţi bănui care va fi decizia definitivă a instanţei supreme?

Am impresia că nu se pune problema extrădării decât în cazul în care cei în cauză au fost realmente implicaţi în tentativa de puci sau au încălcat în mod grav legislaţia elenă. Dar şi în cazul în care nu vor fi extrădaţi, ei nu vor căpăta automat azil şi se vor afla în Grecia fără forme legale.

Ce le va rămâne de făcut? Să stea în continuare în arest?

Nu, vor fi eliberaţi. Probabil vor fi extrădaţi într-o ţară terţă, dispusă să le verifice solicitarea de azil. În context, vreau să amintesc că Germania a acordat azil multor oameni din Turcia după tentativa de lovitură de stat. Între care se numără şi ofiţeri.

Înseamnă aceasta că ofiţerii fugari ar putea ateriza în Germania?

Ar fi posibil, dacă ar fi liberi şi nu ar primi azil în Grecia. În acest caz, cei în cauză ar putea merge în Germania sau altă ţară europeană, cu condiţia unei înţelegeri prealabile.

O înţelegere la nivel politic?

Bineînţeles. Solicitarea de azil rămâne în orice caz pentru aceşti oameni singura modalitate de a se afla legal în Grecia.

Interviu realizat de Jannis Papadimitriou