1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Grecia: Călăuzele câştigă din nou

Graniţa din nordul Greciei este închisă de la începutul anului 2016. Mulţi imigranţi se reorientează spre călăuze.

Imigranţi în tabăra de refugiaţi din apropiere de Salonic

Imigranţi în tabăra de refugiaţi din apropiere de Salonic

În faţa unui chioşc cu kebab, în apropierea Gării Centrale, s-au adunat din nou mulţi oameni. Sunt imigranţii, care beau ceai şi îşi încarcă telefoanele mobile. Toţi cunosc acest chioşc, devenit în ultimii doi ani unul din punctele principale de întâlnire pentru refugiaţii, care vor să ajungă în nordul Europei şi o iau pe aşa numita "rută balcanică". 

Evangelia Karanikolas este proprietara micii afaceri de familie. Ea le oferă oamenilor, care înnoptează în clădirile dezafectate din apropierea Gării Centrale sau chiar în piaţeta din faţa acesteia, posibilitatea de a-şi încărca gratuit telefoanele şi chiar de a folosi baia. Din când în când, reuşeşte să le dea şi ceva de mâncare. Iar în nopţile foarte friguroase, unii dintre ei pot dormi la căldură. Nu-i de mirare că Evangelia Karanikolas este atât de faimoasă. I se mai spune şi "Mammi".

Chioșcul din apropierea Gării Centrale din Salonic

Chioșcul din apropierea Gării Centrale din Salonic

A fost martora multor evenimente în ultimii doi ani. Mai întâi deschiderea graniţelor la mijlocul anului 2015 şi apoi închiderea lor la începutul anului acesta. Chiar dacă acum vin mai puţini decât în vara anului 2015, sunt totuşi mulţi. "Indiferent de situaţia de la graniţă, refugiaţii vor găsi mereu un drum", spune Evangelia Karanikolas. Câţiva dintre oamenii din jurul chioşcului ne confirmă că planifică să părăsească Grecia pe la nord, pentru a ajunge în Europa Centrală. 

Cine petrece mai mult timp în micul chioşc, observă şi alte persoane, în afara imigranţilor. Sunt bărbaţi care ies în evidenţă prin aspectul lor îngrijit. Unul dintre ei se prezintă ca fiind un simplu turist. Cu un puternic accent londonez povesteşte că a venit aici doar pentru a discuta cu câţiva afgani. Câteva ore mai târziu, acelaşi bărbat elegant poate fi văzut într-una din clădirile dezafectate din zonă, discutând aprins cu o familie afgană, care şi-a pregătit cortul pentru noapte. Familia a încercat recent să treacă graniţa, povestesc alţi refugiaţi, dar poliţia i-a prins în Macedonia şi i-a trimis înapoi în Grecia.

Graniţe vulnerabile

"Aş spune că traficul de persoane este în creştere", declară un poliţist grec de rang înalt, în apropierea chioşcului cu chebab. Printre misiunile de bază ale poliţiştilor se numără combaterea bandelor de traficanţi în Salonic. "După închiderea rutei balcanice a existat o scurtă perioadă de linişte."  În acest răstimp, multe călăuze au stat la pândă să vadă ce se întâmplă, mai adaugă poliţistul: "În ultimele săptămâni, a crescut numărul reţinerilor în cazuri de trafic de persoane. Există organizaţii active şi oameni care vor să treacă graniţa. Este pur şi simplu vorba despre cerere şi ofertă. "

Un camion cu refugiaţi prinşi de poliţia din Salonic

Un camion cu refugiaţi prinşi de poliţia din Salonic

Nu se ştie exact câte persoane au fost "călăuzite" dincolo de graniţă. Într-un articol recent publicat de Wall Street Journal, responsabilii europeni din domeniul migraţiei vorbesc despre circa 13.000 de imigranţi şi refugiaţi, înregistraţi în Grecia dar cu domiciliul necunoscut. Oficialii europeni şi eleni au mai declarat pentru publicaţia citată că săptămânal, 500 de persoane trec graniţa cu ajutorul călăuzelor. Experţii susţin însă că cifrele sunt doar aproximative.

Reţele nebuloase

Potrivit poliţiei, călăuzele pretind între 800 şi 1.300 de euro, pentru a ajuta un azilant să ajungă din Salonic la Belgrad. Pentru a continua drumul spre Germania mai este nevoie de alte 1.500 de euro. În majoritatea cazurilor, banii nu sunt plătiţi direct de imigranţi, ci de familiile acestora, care sunt răspândite peste tot în lume.

Preţurile dovedesc nu doar că cererea pentru călăuze este mare, ci şi că trecerea graniţei este dificilă. Pe vremea când frontierele erau deschise, preţurile scăzuseră rapid. Închiderea graniţelor s-a dovedit profitabilă pentru călăuze. "Au petrecut serios", ne povesteşte poliţistul, care preferă să rămână anonim. "Am aflat de la informanţii noştri că mulţi au serbat închiderea graniţelor".

Un camion cu refugiaţi prinşi de poliţia din Salonic

Un camion cu refugiaţi prinşi de poliţia din Salonic

Majoritatea reţelelor de călăuze sunt de fapt reţele de crimă organizată, aflăm de la poliţie. Ceea ce uşurează arestarea unor indivizi, care sunt însă rapid înlocuiţi de alţii din reţea. "Dacă lovim puternic într-o reţea, atunci majoritatea se retrage pentru o perioadă. Dar nu renunţă.", ne mai explică poliţistul grec. La un moment dat, revin însă în acţiune cu noi membri. "Acest fenomen nu va înceta, atâta timp cât există oameni care vor să treacă ilegal graniţa, refugiindu-se de războiul şi sărăcia din ţara lor".

Cetatea Europa?

Situaţia este confirmată şi de experta pe probleme de migraţie, Angeliki Dimitriadi ,de la Institutul Elliamep, din Atena. Va exista mereu un drum spre Europa, spune cercetătoarea. "Nu se poate ridica 'Cetatea Europa', în care să nu mai intre nimeni necontrolat. Nu va exista niciodată". Singura cale de a-i opri pe traficanţi este deschiderea legală a graniţelor, crede Dimitriadi. Atunci ar dispărea şi nevoia imigranţilor de a apela la călăuze. Combaterea bandelor este însă importantă şi pentru siguranţa Europei, ne aminteşte poliţistul grec. Recentele atacuri de la Paris ne-au dovedit cum călăuzele pot transporta şi criminali peste graniţe".

La nivel politic, nu se prefigurează un plan de legalizare a trecerii frontierei în nordul Greciei. Aşa încât jocul de-a şoarecele şi pisica între poliţişti şi călăuze va continua, între cele două tabere rămânând mereu refugiaţii.

Autor: Pavlos Zafiropoulos / Alina Kühnel