1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Graniţe deschise în Europa?

La Forumul Economic Mondial de la Davos s-a discutat despre situaţia critică a milioane de refugiaţi şi despre cum răspunde Europa acestei provocări. Discuţia a fost moderată de directorul general al DW, Peter Limbourg.

Cozi imense la intrarea în clădirea "Swiss Alpine School" de la Davos. Controalele de securitate sunt stricte, oaspeţii care ţin discursuri sunt personalităţi cu rang înalt, precum preşedinta elveţiană, Simonetta Sommaruga, Înalt Comisar pentru Refugiaţi al ONU, Antonio Guterres sau ministrul de Interne german, Thomas de Maiziere.

La Forumul Economic Mondial de la Davos se poate participa exclusiv pe bază de acreditare, în schimb, la "Open Forum Davos 2015", eveniment care are loc paralel, accesul este general. Foarte mulţi elveţieni au profitat de ocazie şi au venit în număr mare la conferinţă. Printre participanţi s-a aflat şi directorul general al Deutsche Welle, Peter Limbourg. Dezbaterea moderată de acesta a fost transmisă în direct de televiziunea publică elveţiană.

"Graniţe deschise: un lucru inevitabil sau inutil?" - un subiect de maxim interes nu doar pentru elveţieni, ci pentru toţi europenii.

Statistica prezentată de comisarul ONU este, fără îndoială, şocantă. Oficialul a declarat la debutul conferinţei că în lume există, în acest moment, peste 50 de milioane de refugiaţi. Este, conform spuselor comisarului Guterres, cea mai mare cifră înregistrată după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. "Numai în 2013, zilnic, aproximativ 32 000 de oameni au trebuit să îşi părăsească locul în care trăiau", a precizat reprezentantul ONU.

Moderatorul dezbaterii, Peter Limbourg, a lansat o întrebare esenţială: dată fiind situaţia în care ne găsim, cum ar trebui să procedeze Europa, să menţină graniţele deschise şi să preia şi mai mulţi refugiaţi? Răspunsul preşedintei elveţiene a fost afirmativ, nuanţat de un categoric "dar". Da, în sensul în care graniţele trebuie să rămână "penetrabile". Însă, a continuat Sommaruga, "e nevoie de garantarea siguranţei graniţelor europene". În plus, a mai spus aceasta, "refugiaţii trebuie distribuiţi în mod egal pe continentul european".

Open Boarders DW Intendant Limbourg Moderator in Davos 22.01.2015

Dezbatere moderată de Peter Limbourg (primul din stânga)

Subiectul este de maxim interes inclusiv pentru ministrul de Interne al Germaniei, Thomas de Maiziere, cu atât mai mult cu cât numai şase ţări europene au acceptat, până acum, să accepte preluarea de refugiaţi. Printre acestea se numără Germania, Elveţia, Suedia şi Austria. În Germania, spun unii comentatori, ar veni mulţi "refugiaţi pe motiv de sărăcie". Mai exact, oameni care speră să aibă o viaţă mai bună într-o ţară bogată.

Ministrul german a amintit că, "sărăcia nu este un motiv pentru acordarea de azil". Acest lucru, a adăugat oficialul german, trebuie înţeles de toată lumea, pentru că doar în felul acesta fenomenul poate fi acceptat de către populaţia germană.

În perioada ianuarie-iulie 2014, în Germania au fost depuse peste 94 000 de cereri de azil, nefiind exclus ca, la nivelul întregului an, să fie vorba de peste 200 000. În pofida creşterii numărului cererilor, guvernul german consideră că refugiaţii din zone de război precum Siria, trebuie să se bucure de tot sprijinul guvernului de la Berlin.

Comisarul ONU, Antonio Guterres, este de părere că situaţia este cu adevărat dramatică mai ales în ţările vecine, aflate în zone de conflict. Turcia, de pildă, a preluat aproximativ 2 milioane de refugiaţi din Siria. Numărul acestora este în creştere inclusiv în Iordania şi Liban, iar autorităţile din aceste ţări se simt ignorate de comunitatea internaţională.

Refugiaţii trăiesc în condiţii dificile, mai ales din punct de vedere al igienei. "Trebuie să ajutăm ţările care sunt direct afectate de acest val mare de refugiaţi", a declarat Simonetta Sommaruga, care a vizitat personal taberele de refugiaţi din Iordania şi Liban. "Ideea că toţi refugiaţii vor să ajungă în Europa este falsă", a spus aceasta.

Sommaruga a vrut astfel să răspundă scepticismului populaţiei elveţiene privind preluarea de noi refugiaţi. De altfel, Elveţia a modificat, respectiv grăbit foarte mult procesul de analizare a cererilor de azil. În vara anului trecut, Sommaruga a chemat la consultări mai mulţi miniştri europeni, informându-i că, în Elveţia, nimeni nu ar trebui să aştepte mai mult de trei luni un răspuns la cererea de azil. În acest fel, în viitor, oamenii care vin din zone de conflict vor putea fi admişi în doar câteva zile, iar alţii la fel de repede, respinşi.

În aplauzele întregii săli, un participant la conferinţă a întrebat de ce trebuie să se discute întotdeauna doar despre urmările pe care le au valurile de refugiaţi din ţări afectate de războaie, fără a se ţine seama şi de cauzele acestui fenomen.