1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Glorie şi declin...

... sau ce au în comun Borussia Dortmund şi Joschka Fischer

BVB 09 Dortmund - în pragul falimentului

BVB 09 Dortmund - în pragul falimentului

Presa germană îşi concentrează astăzi atenţia în jurul a două teme importante: colapsul financiar al echipei de fotbal Borussia Dortmund şi continuarea discuţiei în jurul afacerii vizelor eliberate de consulatul german de la Kiew, scandal în care este implicat direct ministrul federal al Afacerilor Externe Joschka Fischer.

Cotidianul berlinez DIE WELT constată că nici Borussia Dortmund, singurul club de fotbal notat la bursă, n-a reuşit să rezolve conflictul de interese imanent: în timp ce acţionarii sunt interesaţi în primul rând de profit, managerii echipelor de fotbal au în vedere succesul sportiv. Doar că cele mai puţine cluburi sportive reuşesc să recupereze sumele sponsorizărilor prin încasările lor ulterioare şi să le reinvestească în propriul club ca să obţină astfel un profit. De aceea, povestea unei firme de fotbal care nu depinde doar de meritele sale sportive, cu care au fost amăgiţi acţionarii la bursă, s-a dovedit a fi un scenariu nerealist.

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG subliniază ideea că punctajul depinde, în zilele noastre, tot mai mult de marketingul pe termen lung precum şi de contrafinanţare, şi prea puţin de iscusinţa şi norocul sportivilor. Performanţele sportive erau mai valoroase în anii 1960 când legendarii fotbalişti Emmerich şi Held făcuseră din Borussia Dortmund un simbol al miracolului economic german.

Afacerea vizelor, o altă temă importantă în actualitatea germană, este dezbătută de ziarul münchenez ABENDZEITUNG, care afirmă că Joschka Fischer pare, în continuare, să nu realizeze gravitatea acestui scandal, iar cotidianul economic DUESSELDORFER HANDELSBLATT este de părere că personajul emblematic al partidului ecologist sfidează cu aroganţă şi superioritate comisia parlamentară de anchetă deschisă ieri în mod special pentru cercetarea afacerii vizelor. TAGESZEITUNG, cotidianul berlinez, vede în acest scandal un cadou făcut opoziţiei unionale înaintea alegerilor parlamentare din landurile Schleswig-Holstein, zilele acestea, şi Renania-de-Nord-Westfalia, în luna mai. Căci electoratul, cităm, ”îşi pierde repede interesul faţă de semizeii autoproclamaţi, care nu sunt în stare să se descurce cu problemele muritorilor de rând”.

Trecând de la ministrul afacerilor externe la actualitatea europeană, cotidianul vienez KLEINE ZEITUNG deplânge iniţiativa Spaniei de a supune Constituţia UE la vot prin referendum. Un recent sondaj de opinie arată că doar 10% din cetăţenii UE au o părere avizată asupra Constituţiei. O treime din populaţia UE însă n-a auzit niciodată de existenţa unei asemenea Constituţii, iar jumătate au doar o vagă idee despre acest proiect. O situaţie tragi-comică, deoarece Constituţia a fost creată tocmai în scopul de a surmonta prăpastia care îi desparte tot mai mult pe cetăţenii Uniunii de birocraţii de la Bruxelles. L’INDEPENDANT DU MIDI, cotidianul din sudul Franţei, se teme de rezultatele unui referendum similar în propria ţară, constatând că entuziaştii europeni sunt tot mai puţini, atât în Franţa cât şi în Marea Britanie. De aceea, referendumul ar trebui organizat în Franţa după ce Constituţia va fi ratificată mai întâi de Parlamentul German. Astfel, francezii ar putea fi încurajaţi să-şi dea acordul.

Dacă deciziile Germaniei sunt menite să încurajeze aprobarea Constituţiei europene în statele vecine, sugestia cancelarului german Gerhard schroeder de a reforma Alianţa Nord-Atlantică, rămâne controversată şi oferă publicaţiilor internaţionale, în continuare, prilej de discuţii. Ziarul american din Boston CHRISTIAN SCIENCE MONITOR afirmă că gerhard Schroeder a declanşat un seism diplomatic demonstrând de fapt un lucru evident, şi anume că nu există nici un cadru formal care să asigure un dialog transatlantic permanent de dezbatere a chestiunilor politice şi de securitate. Dar restructurarea NATO nu ar schimba prea mult situaţia, aşa cum arată exemplul UE, care, nici ea, nu vorbeşte mereu la unison. Iar cotidianul olandez DE VOLKSKRANT afirmă că, deşi o repoziţionare a NATO ar fi bine-venită, după cum a admis şi secretarul Alianţei transatlantice de Hoop Scheffer, acest lucru nu este posibil decât într-o atmosferă de încredere reciprocă.

  • Data 18.02.2005
  • Autoare/Autor Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B167
  • Data 18.02.2005
  • Autoare/Autor Ana-Maria Tighineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B167