1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Globalizarea incertitudinii

Două figuri mitologice par a conota două aspecte ale actualităţii : măsurile anti-criză trimit cu gîndul la soarta Danaidelor iar preconizatele ajutoare de reconstrucţie pentru Fîşia Gaza la osînda lui Sisif

default

Propunerea Ungariei de instituire a unui fond special de ajutor destinat ţărilor din Europa centrală şi de răsărit lovite de criza financiară şi economică a eşuat. NEUE ZÜRCHER ZEITUNG întrevede noi profiluri de risc în ţările Europei centrale şi de răsărit explicînd şi de ce deocamdată iniţiativa Budapestei nu a fost îmbrăţişată: Problemele în spaţiul estic al Europei, aflat în plină transformare, sunt azi mai puţin omogene decît în momentul prăbuşirii fostei Uniuni Sovietice şi a economiei planficate. Anumite mecanisme economice au rămas însă în mod firesc neschimbate, dacă bilanţul plăţilor este pasiv, devizele tind să se devalorizeze.

Cotidianul citat întrevede şi un avantaj al dezavantajului: devalorizarea zlotului polonez, a coroanei cehe, a forintului ungar, a leului românesc fac mai puternice cele patru state în concurenţa internaţională permiţîndu-le astfel pe termen mediu să mizeze pe o reducere a tensiunilor existente în bilanţul lor de plăţi.

Cresc în schimb, tot sub impactul crizei, tensiunile în interiorul Uniunii Europene între statele puternice şi între cele slabe -constată cotidianul olandez NRC Next opinînd că nu este deloc întîmplător că Polonia şi Cehia mai puţin afectate de criză decît Ungaria,România şi cele trei state baltice nu manifestă interes faţă de măsurile speciale de solidaritate cu fraţii lor mai sărmani.

Iar scenariul insolvabilităţii unui stat este coşmarul oricărui investitor în zona monetară Euro şi aceasta chiar dacă preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, este de părere că teama de o prăbuşire a zonei monetare euro este nejustificată. Totuşi – scrie LE MONDE în continuare - interdependenţa economică existentă între ţările membre ale Uniunii ca şi perspectiva primirii de noi membri stau sub semnul incertitudinii.

Conferinţa donatorilor pentru reconstrucţia Fîşiei Gaza a trezit multe speranţe dintre care foarte puţine se vor împlini iar cît timp nu va fi aflată o soluţie politică a conflictului, căreia mai ales Washingtonul este chemat să-i netezească drumul, fîşia Gaza va rămîne un butoi fără fund estimează LEIPZIGER VOLKSZEITUNG.

Cum poate fi atenuată drama umanitară din Fîşia Gaza fără un minim progres pe calea aflării unei soluţii politice? Problema-scrie LE FIGARO nu o reprezintă banii ci cum şi cui trebuie ei împărţiţi. Iar Uniunea Europeană este aidoma mitologicului Sisif blestemat să împingă la infinit în sus bolovanul care se rostogoleşte la vale cu puţin înainte de a fi aşezat pe vîrful muntelui. După războiul purtat de Israel împotriva Hamas, trebuie reconstruit tot ceea ce încă o dată fusese reconstruit şi iarăşi bombardat. Măcar de-ar avea Sisiful european şansa de a aduce pacea în vîrful muntelui dar din păcate, această perspectivă este încă foarte îndepărtată -conchide cotidianul francez.

Iar FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pornind de la aserţiunea că măsurile de ajutor nu sunt securizate, consideră că prioritară este pentru moment, acordarea masivă de ajutor străin populaţiei din fîşia Gaza aflată în suferinţă. Dar -scrie ziarul citat pe prima pagină – cele peste 5 miliarde de dolari donate de 70 de state pentru reconstrucţia Fîşiei Gaza nu au voie să ajungă în mîinile organizaţiei Hamas.

Pacea constituie condiţia sine qua non ca întreaga campanie de ajutor să aibă sens iar o pace durabilă-scrie MÜNCHNER MERKUR- presupune ca militanţii Hamas să fie dispuşi să împartă puterea cu mişcarea Fatah a preşedintelui Abbas şi să-şi să renunţe la atitudinea sa ostilă faţă de Israel.