1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Globalizare şi integrare

Globalizarea nu este, contrar prejudecăţilor stângii, un fenomen pur economic. În egală măsură e şi unul politic şi spiritual.

default

Nici această expansiune şi nici variile ecouri politice pe care le-a iscat n-ar fi fost posibile fără globalizare.

În reacţie la ascensiunea grupărilor anti-islamice, unii politologi occidentali recomandă slăbirea mişcărilor populiste prin îmbrăţişare. E modul în care, în deceniile trecute, mainstreamul cultural occidental a izbutit să domesticească mişcări şi revolte ce păreau incompatibile cu etosul apusean. Mişcările hippy, beat, sau punk, bunăoară, sau, în sfera politică, ecologismul militant, de stânga.

Nu puţini analişti consideră că acceptarea tolerării, de către formaţiunile populiste de dreapta, a unor guverne occidentale precum cel de la Copenhaga, sau mai nou, din Olanda, va sfârşi prin a anemia aceste grupări situate la frontiera dintre democraţie şi extremism.

Mai puţin se vorbeşte, din păcate, de integrări reuşite, care nu reprezintă pur şi simplu forme de asimilare, implicând abandonarea propriilor tradiţii, cutume şi culturi. De pildă despre integrarea izbutită a multor musulmani moderaţi din occident, care muncesc onest.

Sunt oameni care-şi construiesc familii, îşi plătesc impozitele, respectă legile ţărilor în care au imigrat, insistă să-şi trimită copii la cele mai bune şcoli şi nu instigă la ură împotriva populaţiei majoritare, ne-musulmane, fără să-şi nege totuşi propria identitate.

Că acest lucru e posibil, şi că elita intelectuală occidentală a deschis larg poarta vechilor turnuri de fildeş culturale din Apus reiese din frecvenţa ieşită din comun cu care, în ultima vreme, se premiază, în Germania bunăoară, cărţile unor scriitori cu o dublă sau multiplă identitate. Ori ale unor autori cu identităţi fracturate.

Un exemplu, în speţă, este nominalizarea israeliano-austriacului Doron Rabinovici pentru Premiul German de Carte.

În ţara sa adoptivă, Austria, talentatul autor al romanului "Andernorts", „Altundeva", condamnă rasismul şi antisemitismul. Iar în patria sa natală, Israel, acelaşi Doron Rabinovici, un gânditor uimit de ambivalenţa adevărului, care se modifică în funcţie de locul în care e rostit, critică virulent opţiunile de dreapta ale unora dintre membri guvernului de la Ierusalim.

Scriitorul, care consideră că „acasă" este locul în care eşti mai străin decât oriunde, pare a fi un tipic exponent al societăţii globalizate. O parte semnificativă a problemelor actuale ale societăţilor occidentale e ilustrată de personalitatea acestui autor. Va reuşi oare occidentul să integreze cu succes nu doar reprezentanţi ai elitei spirituale, ci şi mase mari de oameni cu identităţi fracturate şi opţiuni culturale diverse? Iată marea provocare a viitorului.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Alina Kühnel