Germanii fac risipă de alimente

După ce se lasă întunericul, Hanna Poddig se duce la containerele din spatele supermarket-urilor şi îşi încarcă sacoşa cu pâine, legume şi fructe. Alimentele sunt încă bune şi îi asigură femeii în vârstă de 25 de ani cina sau micul dejun. Hanna arată bine, iar telespectatorii postului ARD s-au convins şi de faptul că are ceva de spus.

Nimeni nu şi-ar da seama că autoarea cărţii "Extrem de curajoasă: manualul artei de a fi diferit" scormoneşte după mâncare prin pubele. Hanna Podig susţine că aceasta este forma ei de protest faţă de risipa de alimente.

În coaliţia de la Berlin, anumiţi specialişti susţin că termenele de valabilitate foarte reduse sunt principalul motiv pentru care, anual, în Germania sunt aruncate la gunoi între 6,5 şi 20 de milioane tone de alimente care ar mai putea fi consumate o bună bucată de timp dincolo de data înscrisă pe ambalaj. Mulţi consumatori au impresia că brânza, marmelada sau laptele sunt expirate odată ce termenul de valabilitate a fost depăşit.

În filmul documentar "Taste the Waste", prezentat la televiziune în luna septembrie, producătorul Valentin Thurn a abordat aceeaşi problemă: "Concurenţa în comerţul cu amănuntul nu e nicăieri mai acerbă ca la noi. De aceea, până la ora închiderii magazinului, rafturile sunt umplute în continuu." Prin urmare, multe produse sunt scoase de la vânzare cu mult înainte de expirarea valabilităţii.

Preşedintele Comitetului pentru siguranţa alimentelor din Bundestag, Hans-Michael Goldmann (FDP), propune, ca alternativă, modelul englez "best before..." (a se consuma de preferinţă înainte de...). Totuşi, reprezentanţii ministerului pentru protecţia consumatorului nu cred că acest joc cosmetic de cuvinte va schimba situaţia.

O problemă etică

În primul rând, consumatorii germani nu cunosc semnificaţia noţiunii "termen de valabilitate". Data menţionată pe ambalaj nu reprezintă ziua în care alimentul devine necomestibil, ci este data până la care care producătorul garantează proprietăţile organoleptice ale produsului.

"Înainte de a discuta despre măsuri, ar trebui să cunoaştem amploarea pierderilor", afirmă Holger Eichele, purtător de cuvânt al Ministerului pentru protecţia consumatorului.

La începutul anului 2012 vor fi publicate rezultatele unui studiu, efectuat la nivel naţional, în care se va vedea exact câte alimente aruncă la gunoi germanii. Reprezentanţii comerţului cu amănuntul sunt de părere că cifra vehiculată, 20 de milioane de tone anual, este exagerată.

Nicole Maisch, din partea fracţiunii ecologiste, susţine o eventuală reanalizare a noţiunii de "termen de valabilitate" având în vedere că în cazul anumitor produse, ca zahăr sau apă minerală, stabilirea unui asemenea termen este lipsită de sens.

Problema risipei de hrană are însă şi o dimensiune etică importantă: în anumite părţi ale Africii, din cauza instabilităţii preţurilor şi a speculei, oamenii îşi dau şi până la 70% din venituri pe alimente.

Autori: dpa/Claudia Ştefan
Redactor:  Rodica Binder