Germanii şi simbolurile lor naţionale

Actualul preşedinte Horst Köhler nu s-a sfiit însă să declare deschis că îşi iubeşte ţara. Tot el este cel care a deschis pe 4 decembrie expoziţia "Germanii şi simbolurile lor naţionale" la Muzeul Haus der Geschichte din Bonn, care arată cum s-a schimbat relaţia politicienilor şi a cetăţenilor cu naţiunea germană şi simbolurile ei.

Timp de decenii, simbolurile naţionale germane le aminteau oamenilor, înainte de toate, de ororile nazismului. Dictatura brună a instrumentalizat întregul repertoriu al simbolurilor naţionale din istoria germană. Adolf Hitler, de pildă, descria steagul drept "semn sfânt al spiritului german, al credinţă şi datorie".

După cel de-al doilea război mondial, noul steag al Germaniei de Est, dar şi cel al Germaniei de Vest era tricolorul negru - roşu - auriu. Prin aceste culori, ambele state germane evocau memoria comună a revoluţiei de la 1848, când cetăţenii din diferitele principate ieşiseră în stradă mânaţi de visul unificării într-un singur stat: Germania. Steagul negru-roşu-auriu era cel mai important simbol al unităţii în acea perioadă.

Expoziţia din Bonn prezintă aceste evoluţii istorice în mod cronologic, explică Iris Bender de la muzeul Haus der Geschichte:

"În Republica Federală s-a discutat vreme îndelungată despre relaţia cu simbolurile naţionale precum imnul şi steagul german, iar acest lucru se reflectă în expoziţia noastră. Arătăm în acelaşi timp modurile diferite de raportare la tradiţia revoluţiei de la 1848: în timp ce Germania răsăriteană evoca luptele de baricade şi tradiţia revoluţionară, Germania de Vest se concentra asupra tradiţiei democratice a parlamentului din Paulskirche (Biserica Sf. Pavel)."

Din motive ideologice, Germania de Est a apelat din nou la vechile simbolurile naţionale, agreate în special de Walter Ulbricht, care spunea: "Totul trebuie să arate a democraţie, dar trebuie să fie în mâinile noastre."

În vechea RFG, drapelul naţional nu era însă prea popular. În acest context, capitala Bonn devenise noul simbol al unei naţiuni modeste şi aproape timide, care renunţa în mare măsură la lux şi simboluri patriotice chiar şi la ceremoniile oficiale.

Un nou val de patriotism german?

Abia reunificarea Germaniei a schimbat atitudinea populaţiei faţă de propria ţară. Poarta Brandenburg a devenit simbolul central al Republicii Federale reunificate, iar o reconstrucţie la scară mai mică a monumentului se regăseşte şi în expoziţia din Bonn.

"Dincolo de poartă este tematizată Germania reunificată, abordarea diferită a culorilor negru-roşu-auriu în societatea germană contemporană şi semnificaţia Berlinului ca nouă capitală", a explicat Corinna Tomberger, reprezentantă a muzeului Haus der Geschichte.

Vizitatorul resimte în această parte a expoziţie noul val de patriotism german, născut din entuziasmul colectiv al Campionatului Mondial de Fotbal din 2006, organizat în Republica Federală.

"Cu această ocazie, am avut impresia că relaţia germanilor cu simbolurile lor naţionale a devenit mai relaxată... şi, dacă vreţi, mai normală", este de părere Walter Hütter, preşedinte al fundaţiei Haus der Geschichte.

Din nefericire, plimbarea prin expoziţia din Bonn se termină cu acest val de patriotism microbist şi pare să uite de imaginile mai puţin vesele ale Germaniei contemporane, cum ar fi cele ale extremiştilor de dreapta, care instrumentalizează în continuare simbolurile naţionale.