1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Germania: Viaţa grea a copiilor de imigranţi

Din cauza crizei tot mai multe familii din sudul şi sud-estul Europei se stabilesc în Germania. Din dorinţa integrării cât mai rapide a copiilor în societatea germană, şcolile au înfiinţat aşa-numite clase intensive.

Gabrijel, în vârstă de 11 ani se ridică în capul oaselor, mormăie ameninţător, ridică braţele în aer încercând să imite un urs. "Aha", "asta este", se aude din diferite colţuri ale clasei. Cel târziu acum au priceput toţi copii ce e aceea ein Bär. "Acest animal există în două culori, cel alb este ursul polar", spune unul din elevi. "Exact", răspunde profesoara Anke Steinacker-Wölbing, dând din cap a încuviinţare.

În acelaşi text mai e vorba de caşcaval elveţian, de lemn de abanos, de arc şi săgeată. Cu ajutorul mimicii, al sunetelor guturale şi a imaginilor, profesoara şi elevii explică ce înseamnă fiecare cuvânt. Traducerea termenilor în limba maternă a elevilor nu este posibilă, fiindcă elevii clasei intensive provin din România, Bulgaria, Polonia, ba chiar din Panama.

În ultimii ani, numărul copiilor proveniţi din familii de imigranţi a tot crescut. Mai ales de la izbucnirea crizei s-au înmulţit familiile din state europene care caută refugiu în Germania. În primele cinci luni ale acestui an, creşterea este de 9,2 la sută, comparativ cu acelaşi interval al anului 2012. Spanioli, italieni şi portughezi au venit cu 40 la sută mai mulţi în 2013 decât în 2012. Dar cei mai mulţi imigranţi din ţări europene provin din Bulgaria, Polonia şi România. Şi din dorinţa de a-i pregăti pe copiii de vârstă şcolară pentru învăţământul normal, şcoli din toată Germania au înfiinţat aşa-numite clase intensive, tranzitorii sau pregătitoare.

La şcoala "Sophie" din Frankfurt pe Main, există două clase intensive diferite, una pentru copiii care nu ştiu deloc germană, alta pentru cei care o ştiu aproximativ. Un copil care nu ştie deloc limba le parcurge una după alta pe amândouă, înainte de a fi transferat într-o clasă normală.

Multe clase intensive sunt supraaglomerate

În clasele intensive totul este altfel decât într-o clasă normală. Copiii au vârste şi naţionalităţi diferite. Dar nu e numai asta. O clasă intensivă îşi schimbă mereu componenţa pe parcursul unui an şcolar, fiindcă unii copii pleacă şi alţii vin. "Anul trecut am avut 20 de copii peste capacitatea maximă", îşi aminteşte profesoara Steinacker-Wölbing. Este prevăzut ca elevii să fie transferaţi într-o clasă normală după cel mult un an. Fiindcă numai astfel pot fi primiţi copii noi în clasele intensive.

Copii traumatizaţi din zone de conflict

Lui Anthony, în vârstă de 12 ani, îi plac cel mai mult dicţionarele ilustrate. "Aceste cărţi sunt foarte bune fiindcă vezi imaginile şi îţi poţi traduce imediat cuvântul german în limba maternă", spune el. Mama lui Anthony provine din Panama, tatăl este german. Împreună s-au mutat de opt luni la Frankfurt pe Main. Dar Panama, ca ţară de provenienţă, este mai degrabă o excepţie, fiindcă majoritatea copiilor din clasa intensivă provin din regiuni de conflict sau aflate în criză. Mulţi au trecut prin experienţe cumplite şi sunt traumatizaţi. Profesoara Steinacker-Wölbing povesteşte: "A fost extrem în timpul războiului din Bosnia. Am avut elevi care se ascundeau sub bancă dacă auzeau motorul unui avion, de teamă că începe bombardamentul". Acum, profesoara aşteaptă apariţia copiilor de refugiaţi din Siria.

Totuşi, în ciuda traumelor trăite, atmosfera din clasele intensive este prietenoasă. De aceea, şi Gabrijel se duce cu plăcere la şcoală. "Toţi sunt prietenoşi în clasă, nimeni nu mă sâcâie", povesteşte el.

Gabrijel a venit cu cinci luni în urmă din Bosnia, împreună cu mama sa, care speră să-şi găsească de lucru în Germania. La şcoală el merge doar de o lună, fiindcă în Germania copiii trebuie să treacă printr-un control medical obligatoriu înainte de a primi permisiunea de a merge la şcoală. Iar programările pentru consultaţie nu pot fi făcute de pe o zi pe alta.

Ce fac elevii după clasa intensivă - asta depinde mai ales de ei. Dar "poarta către studii înalte este mereu deschisă", spune profesoara Steinacker-Wölbing, care se mândreşte cu faptul că unul din foştii ei elevi studiază acum la universitate.

Şi Gabrijel şi Anthony au planuri mari. Mai târziu vor să-şi dea bacalaureatul, iar Anthony se gândeşte deja să studieze fizică sau medicină. "Vreau cândva să am un serviciu bun", spune el şi adaugă: "Vreau să am o viaţă frumoasă".